Dame Margot în coregrafia lui Roberto Arias

Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
Cealaltă vîrstă jpeg

Margot Fonteyn (1919-1991) a fost nu doar steaua cea mai str─âlucitoare din istoria colosal─â a ÔÇ×The Royal BalletÔÇť, ci chiar balerina absolut─â a secolului trecut. Era deja o celebritate c├«nd a dansat pentru prima dat─â cu Rudolf Nureyev ├«n Giselle, pe 21 februarie 1962, la c├«teva luni dup─â ce marele rus a r─âmas ├«n Occident. La sf├«r┼čitul spectacolului, c├«nd ova┼úiile ├«i cople┼čeau ├«n fa┼úa cortinei c─âzute, Nureyev a ├«ngenuncheat ┼či i-a s─ârutat m├«na. Pentru urm─âtorii 17 ani au format un cuplu de vis. Tatonau perfec┼úiunea cu o expresivitate amu┼úitoare. Nureyev era fascinat de ea, Fonteyn era inspirat─â de el.

├Än 1955, Margot Fonteyn s-a c─âs─âtorit cu Roberto E. Arias, un panamez flamboaiant, tr─âitor frenetic, caracterizat drept playboy, de anumite publica┼úii, de┼či, dac─â r─âm├«nem one┼čti, omul era mai mult dec├«t at├«t. Arias era fiul unui fost pre┼čedinte al Republicii Panama, iar cei obi┼čnui┼úi s─â descifreze complicatele genealogii politice ale Americii Latine spun c─â al┼úi trei b─ârba┼úi din familia sa au ocupat, pentru intervale de timp diferite, fotoliul suprem ├«n ┼úara lor. Toat─â via┼úa lui, Arias a pendulat pasional ├«ntre avocatur─â, diploma┼úie ┼či politic─â. ├Än 1964 a fost ales ├«n Adunarea Na┼úional─â ┼či, dou─â luni mai t├«rziu, a fost ├«mpu┼čcat de un amic ├«n urma unei dispute politice, la un col┼ú de strad─â. A fost serios r─ânit, a stat ├«n spital un an ┼či jum─âtate ┼či ┼či-a petrecut tot restul vie┼úii paralizat, ├«ntr-un scaun. A murit ├«n 1989. Biografii par de acord c─â tentativa de asasinat din 1964 nu a schimbat mare lucru din personalitatea lui Roberto Arias. P├«n─â la moartea sa, sublima lui so┼úie era mereu dublat─â de adoratoare resemnate cu rolul de amant─â. Se cunoa┼čte cel pu┼úin un caz dramatic: o anume doamn─â, mereu prezent─â ├«n anturajul lui Arias, a fost ├«n asemenea m─âsur─â devastat─â de vestea mor┼úii sale, ├«nc├«t s-a sinucis chiar ├«n aceea┼či zi, cer├«nd s─â fie ├«nmorm├«ntat─â odat─â cu el. Arias pare s─â fi fost un personaj cobor├«t din realismul magic sud-american.

Turbionul politic al destinului panamez al lui Roberto E. Arias a atras-o ┼či pe Margot Fontayn. Despre episodul petrecut ├«n noaptea de 26 aprilie 1959 se ┼čtia c├«te ceva. Arias ├«mpreun─â cu Fonteyn au fost actorii principali ai unei tentative de lovitur─â de stat ├«mpotriva pre┼čedintelui panamez Ernesto de la Guardia Navarro, ├«n urma c─âreia ea a fost arestat─â pentru 24 de ore ├«n Panama ┼či apoi expulzat─â, iar el a g─âsit refugiu ├«n Ambasada Braziliei din Panama City, unde a petrecut dou─â luni, p├«n─â c├«nd i s-a permis s─â ias─â din ┼úar─â. De asemenea, se zvonea c─â lovitura de stat a fost sprijinit─â cu trupe ┼či armament de Fidel Castro ┼či a fost z─âd─ârnicit─â cu sprijin american. Desecretizarea recent─â a unor dosare din arhivele spionajului britanic arunc─â o lumin─â tare asupra acestui incident. Astfel, ├«n ianuarie 1959, Margot Fonteyn ┼či Roberto Arias l-au vizitat pe Fidel Castro, pentru a stabili detaliile planului. ├Än ziua stabilit─â (26 aprilie), Fonteyn ┼či Arias au plecat cu iahtul lor ├«ntr-o plimbare lung─â, pe care au anun┼úat-o drept ÔÇ×relaxare ┼či pescuitÔÇť. ├Än realitate, toat─â noaptea care a urmat, iahtul a acostat ├«n diverse puncte, de unde a preluat ┼či a distribuit arme, transport├«nd, chiar, grupuri de rebeli dintr-un loc ├«n altul. C├«nd, spre ziu─â, era clar c─â lovitura de stat e┼čuase, Fonteyn a revenit ├«n port cu iahtul f─âr─â Arias, care fusese preluat de elemente rebele spre a fi ferit de represiune. Cum anume a ajuns la Ambasada Braziliei r─âm├«ne un mister p├«n─â ast─âzi. Margot Fonteyn a fost pe loc arestat─â. Ambasadorul britanic a fost convocat urgent la poli┼úie, pentru a lua act de starea de arest a faimoasei sale cona┼úionale, conform uzan┼úelor. Raportul diplomatului britanic, desecretizat ┼či el, este savuros. Redactat ├«ntr-un limbaj ast─âzi disp─ârut de prin cancelariile occidentale, tipic unui diplomat britanic de ┼čcoal─â veche, raportul descrie perfect situa┼úia. ├Än raport, se spune c─â Margot Fonteyn ÔÇô la acel moment era deja Comandor al Ordinului Imperiului Britanic ÔÇô era extrem de surescitat─â ┼či ├«ncerca s─â ┼čopteasc─â ambasadorului ceva ce ofi┼úerul de poli┼úie prezent nu ar fi trebuit s─â aud─â. Ambasadorul precizeaz─â c─â a descurajat-o imediat ┼či c─â, dup─â p─ârerea lui, diva avea un comportament cu totul nepotrivit contextului oficial ├«n care se afla. Voi cita doar o fraz─â din acest raport, l─âs├«nd-o ├«n limba englez─â pentru a nu-i pierde din savoarea demn─â a unui diplomat british: ÔÇ×Her conduct has been highly reprehensible and irresponsible to a degreeÔÇť. Ajuns─â la Londra c├«teva zile mai t├«rziu, Margot Fonteyn ├«l viziteaz─â pe John Profumo, politician britanic aflat ├«n leg─âturi stabile cu serviciile de spionaj britanice, care va m─ârturisi peste ani c─â a privit cu umor relat─ârile aventurii politice ale marii balerine. La fel, p─âstrez engleza relat─ârii, pentru a nu diminua gustul: ÔÇ×I had to pinch myself several times during her visit to be sure I was not dreaming the comic opera story she unfoldedÔÇť.

Margot Fonteyn a murit ├«n februarie 1991, ├«n vila ei din Panama. Acum c├«┼úiva ani, am citit autobiografia ei. Acolo, am g─âsit o reflec┼úie splendid─â: ÔÇ×Life offstage has sometimes been a wilderness of unpredictables in an unchoreographed worldÔÇť.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.