D'ale publicului

Publicat în Dilema Veche nr. 150 din 8 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än general, publicul rom├ónesc de teatru, oper─â, concert clasic ori balet are dou─â tr─âs─âturi fundamentale: nu e punctual ┼či aplaud─â ├«n picioare, cu ova┼úii, ├«ntotdeauna. Lipsa de punctualitate dovede┼čte (e cazul s─â explic de ce?) o cras─â lips─â de respect fa┼ú─â de toat─â lumea. Ceilal┼úi spectatori, dar ┼či arti┼čtii s├«nt evident incomoda┼úi, dac─â nu de-a dreptul deranja┼úi, de cei foarte mul┼úi care afluiesc ├«n sal─â la minute bune dup─â ├«nceperea reprezenta┼úiei ┼či ├«┼či caut─â locurile, folosind diverse surse de iluminat din dotarea personal─â, cu o evident─â preferin┼ú─â pentru lumina verzuie a ecranului telefonului mobil. Mai mereu, pe locul ├«nt├«rziatului e altcineva a┼čezat, care va ceda locul doar dup─â explica┼úii. S─âpt─âm├«na trecut─â, la o reprezenta┼úie de la sala "Amfiteatru" a Na┼úionalului, chiar ┼či la 30 de minute de la ora de ├«ncepere anun┼úat─â pe afi┼č, spectatori ├«nt├«rzia┼úi ┼či-au c─âutat ┼či g─âsit locurile ├«n sal─â, cu toat─â recuzita de zgomote adiacent─â - fo┼čneli, ┼čoapte ap─âsate, manevr─âri de fotolii, ┼čiruri ├«ntregi de spectatori ridicate ├«n picioare c├«nd ├«nt├«rziatul intr─â pe r├«nd, dar ┼či c├«nd uzurpatorul iese etc. Politica oric─ârui mare teatru al lumii este aceea c─â, dup─â ce cortina s-a ridicat sau, maximum, la 5 minute dup─â aceea, oricine vine este poftit s─â a┼čtepte pauza ├«n foaier. La noi ├«ns─â, dreptul de a te a┼čeza pare imprescriptibil. Dar despre lipsa de punctualitate s-a tot vorbit aici, la Por┼úile Orientului, ├«ns─â frenezia cu care se aplaud─â orice este o tr─âs─âtur─â mai nou─â a publicului nostru ┼či - cred eu - e semn c─â ceva grav, mai grav dec├«t lipsa de punctualitate, se petrece cu noi. La finalul oric─ârei reprezenta┼úii, independent de calitatea celor petrecute pe scen─â, publicul nostru apalud─â ├«n picioare, ova┼úioneaz─â, mimeaz─â frenetic pl─âcerea estetic─â maxim─â, cu larm─â ┼či urale. Am v─âzut, recent, o produc┼úie teatral─â la Na┼úional care nu merita doar firave aplauze de curtoazie - sala era ├«n delir. La Oper─â, se strig─â "Bravo!" unor bie┼úi c├«nt─âre┼úi la limita penibilului, de parc─â asist─âm, de fiecare dat─â, la acea sear─â istoric─â din 1972 de la "Metropolitan Opera" din New York, c├«nd t├«n─ârul Pavarotti a f─âcut impecabil pe fiecare din cei 9 do din aria lui Tonio, ├«n Fiica Regimentului de Donizetti.* C├«nd eram mic - ├«mi amintesc bine -, primele mele experien┼úe de spectator de oper─â sau de concert simfonic ├«nsemnau ┼či deprinderea codului aplauzelor. Nu mama, nu tata, ci sala ├«ntreag─â m─â ├«nv─â┼úa dou─â lucruri esen┼úiale pentru orice spectator: c├«nd se aplaud─â ┼či cum se aplaud─â. Regulile deprinse de mine acum c├«teva (totu┼či, pu┼úine) decenii nu mai valoreaz─â acum doi bani. La Ateneu sau la Sala Radio, aplauzele ├«ntre mi┼čc─ârile concertelor simfonice au devenit tot mai frecvente. La Oper─â, nu se mai a┼čteapt─â finalul ariei, ci se aplaud─â oric├«nd solistul respir─â mai lung ┼či lumea crede c─â s-a terminat. Faptul c─â publicul nostru aplaud─â vrai┼čte, ┼či numai ├«ntr-un fel triumfal, m─â n─âuce┼čte. Adesea, m─â jeneaz─â chiar. Lumea a uitat c─â aplauzele ├«n picioare s├«nt rezervate doar marilor succese, iar aplauzele ├«n picioare cu ova┼úii se acord─â doar momentelor unice. Publicul rom├ónesc a devenit un grup de nunta┼či - orice li se serve┼čte e foarte bine primit ├«n numele unei bune dispozi┼úii generale. Cum lipsa reperului ┼či a justei m─âsuri e un handicap general al lumii rom├óne┼čti, nu ar trebui s─â fiu mirat c─â nu mai exist─â spirit critic ┼či, mai grav, c─â nu se mai utilizeaz─â criterii. Merit─â totu┼či s─â explor─âm posibilele explica┼úii ale entuziasmului f─âr─â motiv care cuprinde pe rom├ón la finalul oric─ârei piese de teatru sau oric─ârei reprezenta┼úii de oper─â. Pe de o parte, s├«nt deceniile de aplauze frenetice care sun─â ┼či acum ├«n urechi celor care, ca mine, le-au tr─âit. La congrese sau la ┼čedin┼úe de partid festive, se aplauda oric├«nd, continuu, mereu ├«n picioare, cu scand─âri. Se ova┼úiona orice platitudine rostit─â pe podium ┼či se aplauda, muncitore┼čte, f─âr─â nici o noim─â, de multe ori, de c├«te trei ori ├«n timpul aceleia┼či fraze. ┼×tiu bine c─â existau aplaudaci la capul r├«ndului ┼či c─â toat─â asisten┼úa era ┼úinut─â s─â ├«i urmeze. Dar acum, la Oper─â sau la Teatru, nu mai s├«nt aplaudaci. Nimeni nu te mai oblig─â s─â te ridici ├«n picioare ┼či s─â vocalizezi pe propriile aplauze. Insisten┼úa aplaudacilor de atunci a produs un fel de reflex Pavlov ┼či, de c├«te ori palmele se ating, genoflexiunea se declan┼čeaz─â ┼či g├«tul de deblocheaz─â. A doua explica┼úie ar fi c─â publicul nu mai este educat s─â fie public. E ipocrit sau de-a dreptul neinstruit. ├Än ambele situa┼úii, el este otr─âvitor pentru artist care, pe bun─â dreptate, ├«┼či apreciaz─â presta┼úia (mai ales) dup─â reac┼úia publicului. ├Än orice se exprim─â pe o scen─â, fie c─â e politic─â sau sport sau art─â, oamenii v─âd ceva extraordinar ┼či reac┼úioneaz─â, prad─â unei n─âuceli voioase ┼či candide, ├«n consecin┼ú─â. Acum vreo 30 de ani, c├«nd dintr-un motiv oarecare au disp─ârut elefan┼úii dintr-un parc na┼úional african, administratorii au decis s─â importe pachiderme. Astfel, urm├«nd o logic─â evident─â, au fost cump─âra┼úi numai elefan┼úi tineri, ca s─â creasc─â ┼či s─â se obi┼čnuiasc─â cu locul; e normal s─â dai banii pe ceva care are o mult mai lung─â perspectiv─â. Adu┼či ├«n noul habitat, elefan┼úii tineri s-au dovedit a fi un dezastru: violen┼úi, complet nebuni, atacau ┼či devastau totul ├«n cale, nest─âp├«ni┼úi, parc─â poseda┼úi de un duh r─âu. Atunci, zoologii au atras aten┼úia administratorilor c─â, ├«ntr-o comunitate precum cea a elefan┼úilor, cei b─âtr├«ni disciplineaz─â pe cei tineri, ├«i ┼úin sub control, le tempereaz─â excesele exercit├«nd asupra lor o pedagogie subtil─â. Astfel, import├«nd doar exemplare tinere, administratorii au rupt un ciclu natural de educare ┼či ceea ce a rezultat nu a fost o familie de elefan┼úi, ci o hoard─â smintit─â de zurbagii care c├«nt─âresc, fiecare, c├«teva tone. De atunci, toat─â lumea ┼čtie c─â elefan┼úii tineri se import─â numai cu familia ┼či c─â, dac─â vrei exemplare tinere ┼či viguroase, trebuie s─â aduci ┼či b─âtr├«nii care ├«i educ─â. ├Än s─âlile noastre, pline acum de tineri, lipsesc elefan┼úii ├«n v├«rst─â, care impun "hoardei" temeiuri, criterii ┼či coduri. E drept, ┼či "hoarda" de azi nu e prea receptiv─â. ________________ * Aria "Ah! mes amis, quel jour de f

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.