Dacă peștii ar putea țipa

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
Cînd e mai bine să previi, decît să consolezi jpeg

Cînd eram copil, tata mă ducea deseori la plimbare pe malul vreunui lac sau la mare. Treceam pe lîngă pescari, care îşi bobinau lanseta undiţelor cu peşti prinşi, zbătîndu-se la capătul cîrligului. Odată am văzut un om care a scos din găleată un peştişor, încă viu, şi l-a înfipt în cîrlig, ca pe o nadă. 

Altădată, cum mergeam pe lîngă un rîu liniştit, am văzut un om relaxat care stătea şi îşi urmărea undiţa, părînd în totală armonie cu lumea, în timp ce, lîngă el, peştii pe care deja îi prinsese dădeau neputincioşi din coadă, agitîndu-şi aripioarele în aer. 

Tata mi-a spus că nu poate înţelege cum poate cineva să-şi savureze o după-amiază scoţînd peştii din apă şi lăsîndu-i mai apoi să moară încet. Toate aceste amintiri din copilărie mi-au revenit cînd am citit „Cele mai rele lucruri care se întîmplă pe mare: drepturile peştelui sălbatic capturat“ – un reportaj publicat luna trecută pe fishcount.org.uk. În mai toată lumea e acceptat faptul că, dacă un animal este omorît pentru mîncare, ar trebui omorît fără suferinţă. Regulamentele pentru sacrificare specifică faptul că animalele ar trebui aduse în stare de inconştienţă înainte de a fi omorîte sau că moartea ar trebui provocată instantaneu sau, în cazul unei sacrificări ritualice, cît de instantaneu permite doctrina respectivă. 

Peştii n-au aceste drepturi. Nu există nici un regulament de sacrificare nici pentru peştii de mare, prinşi şi omorîţi, nici, în cele mai multe părţi, pentru peştii de crescătorie. 

Peştii prinşi în năvoade de către traulere sînt aruncaţi pe punte şi lăsaţi să se sufoce. 

Folosirea momelilor vii înfipte în cîrlig este o practică comercială obişnuită: pescuitul de proporţii, de exemplu, foloseşte sute sau chiar mii de cîrlige pe o singură undiţă, care poate avea 50 sau 100 de kilometri lungime. Cînd peştii înghit momeala, pot rămîne aşa şi ore bune, înainte de a fi scoşi. 

La fel, pescuitul comercial depinde de multe ori de setici: acei pereţi de plasă subţire în care peştii îşi prind branhiile, putîndu-se astfel sufoca, căci, cu branhiile blocate, nu mai pot respira. Dacă nu mor aşa, rămîn multe ore agăţaţi, pînă ce plasele sînt ridicate. 

Cea mai revoltătoare revelaţie a reportajului rămîne totuşi numărul uluitor de peşti omorîţi astfel de către oameni. Folosind cantitatea raportată de diferite specii de peşti capturaţi, împărţind-o la cantitatea estimată pe fiecare specie, Alison Mood, autoarea reportajului, a realizat ceea ce poate fi prima statistică sistematizată a capturii anuale, globale, de peşti sălbatici. Cifra, după calculele ei, este de un miliard, dar ar putea ajunge – adaugă ea – la 2,7 miliarde. Pentru a vedea lucrurile în perspectivă, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Mîncare şi Agricultură estimează că, anual, 60 de milioane de animale sînt omorîte pentru consumul uman, echivalentul a 9 animale pe cap de locuitor. Dacă e să ne luăm după estimările făcute de Mood, cifra de un miliard, statistica pentru peşti pe cap de locuitor este de 150. Iar asta nu ia în calcul milioanele de peşti prinşi ilegal sau cei prinşi accidental şi aruncaţi, sau peştii prinşi în cîrlig, pe post de nadă. Mulţi dintre aceşti peşti sînt consumaţi indirect – măcinaţi şi folosiţi ca hrană în fermele de pui sau crescătoriile de peşti. O crescătorie de somon foloseşte, de exemplu, 3-4 kilograme de peşte sălbatic pentru fiecare kilogram de somon produs. 

Să presupunem că pescuitul acesta este sustenabil, deşi nu e. Ar fi liniştitor să ne spunem că sacrificarea la această scară nu contează pentru că peştii nu simt durerea. Dar sistemul nervos al peştilor este prea asemănător cu cel al păsărilor şi al mamiferelor, pentru a crede aşa ceva. 

Cînd peştii suferă un şoc, care ar provoca unui alt animal durere fizică, se comportă în diverse feluri sugestive pentru durere, iar schimbarea de comportament poate dura cîteva ore. (Este un mit faptul că peştii uită repede.) Peştii învaţă să se ferească de experienţele neplăcute, precum şocurile electrice. Iar calmantele reduc simptomele de durere pe care, altfel, le-ar arăta. 

Victoria Braithwaite, profesor de piscicultură şi biologie la Universitatea de Stat din Pennsylvania, Statele Unite, a investigat problema, alocîndu-i probabil mai mult timp ca oricare alt om de ştiinţă. Ultima ei carte – Do Fish Feel Pain? – demonstrează că peştii nu doar simt durerea, dar sînt şi mult mai deştepţi decît crede majoritatea oamenilor. Anul trecut un subiect ştiinţific pe masa Uniunii Europene a conchis că preponderenţa dovezilor demonstrează că peştii simt durere. De ce sînt peştii nişte victime nebăgate în seamă, care aterizează în farfuriile noastre? Este pentru că au sînge rece şi sînt acoperiţi cu solzi? Este pentru că nu pot da glas durerii lor? Oricare ar fi explicaţia, dovada arată că pescuitul comercial le provoacă o durere de neimaginat. Ar trebui să învăţăm cum să capturăm şi să omorîm peştii cu umanitate – sau, dacă acest lucru nu este posibil, să găsim metode mai puţin crude şi alternative mai sustenabile decît să-i mîncăm. 

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor emerit la Universitatea din Melbourne. Printre cărţile sale se numără Animal Liberation, Practical Ethics, In Defense of Animals, şi The Life You Can Save. 

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org

traducere de Stela GIURGEANU

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.