Cuvinte care construiesc fic╚Ťiuni

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
HCorches prel jpg

C├«nd eram copil, nu m─â g├«ndeam prea tare c─â voi deveni profesor. ╚śi, cu at├«t mai pu╚Ťin, c─â voi ajunge s─â scriu literatur─â, ca s─â nu am arogan╚Ťa de a m─â numi scriitor, chiar dac─â al─âturi de semn─âtura mea apare acest cuv├«nt, pe care ├«l accept cu sfial─â mai degrab─â. Ce m─â g├«ndeam c─â voi deveni?

Una dintre op╚Ťiuni a fost medicina ╚Öi cred c─â, dac─â a╚Ö fi depus efortul necesar spre a trece de chinul disciplinelor realiste obligatorii, a╚Ö fi fost un medic bun. M─â vedeam lejer ├«n ipostaz─â de chirurg, sim╚Ťeam atrac╚Ťie ├«n aceast─â direc╚Ťie ╚Öi la Palatul Copiilor, pe atunci al Pionierilor, m─â ├«nscrisesem la ceva cursuri de biologie, unde eram fascinat de disec╚Ťiile demonstrative ale profesorului. Ba chiar s-a ├«nt├«mplat ulterior, dup─â aventura unui an de teologie pastoral─â, de unde am fost nevoit s─â m─â retrag, pentru c─â mi s-a spus c─â nu am voca╚Ťie, s─â fac timp de un an ╚Öi o ╚Öcoal─â de asisten╚Ťi medicali, unde ├«mi pl─âcea destul de mult, dar am renun╚Ťat pentru c─â nu o puteam duce ├«n paralel cu Literele.

O alt─â op╚Ťiune ar fi putut fi arta plastic─â, am fost pasionat ╚Öi de pictur─â, iar o vreme, prin ultimii doi ani de liceu, ba chiar ╚Öi dup─â aceea, m─â mai jucam cu pensulele, aveam ╚Öi prieteni din bran╚Ö─â. Dar era un domeniu pe care ├«l descoperisem oarecum prea t├«rziu pentru a mai merge la facultatea de profil, c─âci ├«mi lipsea experien╚Ťa necesar─â.

M-a╚Ö fi putut face, cu siguran╚Ť─â, psiholog. Am avut ╚Öi ├«n aceast─â direc╚Ťie o ├«ncercare, ├«n perioada de dup─â experien╚Ťa e╚Öuat─â cu teologia pastoral─â, vreo c├«teva luni am tocit manualul de psihologie, pentru a da la facultatea de profil. Nu s-a ├«nt├«mplat ├«n cele din urm─â, dar a redevenit o pasiune a mea ├«n ultimii ani ╚Öi, de-a lungul timpului, p├«n─â ├«n ziua de ast─âzi, mul╚Ťi prieteni sau amici mi-au spus c─â a╚Ö fi putut alege o carier─â de psihoterapeut, ├«n urma dialogurilor prin care am ├«ncercat s─â ├«i sprijin ├«n diverse contexte.

Singura dat─â c├«nd mi s-a spus c─â nu am voca╚Ťie a fost, cum aminteam mai sus, c├«nd am fost persuadat de conducerea facult─â╚Ťii de teologie pastoral─â s─â m─â retrag. ╚śi, cu siguran╚Ť─â, aveau dreptate, c─âci acolo nu aveam voca╚Ťie. Asta ne├«nsemn├«nd c─â mi-am pierdut timpul sau c─â neg preocuparea pentru spiritualitate. Da, acolo nu aveam voca╚Ťie, ╚Öi ├«nclin s─â cred c─â este unul dintre domeniile ├«n care voca╚Ťia chiar conteaz─â. Chit c─â nu to╚Ťi preo╚Ťii o au, dar asta este alt─â poveste.

Ce vreau s─â spun, de fapt, ├«ncotro m─â ├«ndrept? Exist─â, ├«n raport cu sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ╚Öi ├«n raport cu educa╚Ťia ├«n general, ni╚Öte credin╚Ťe idilice ╚Öi oarecum contraproductive, cred eu, destul de vetuste, pe de alt─â parte, ╚Öi pr─âfuite. Nu este pentru prima dat─â c├«nd scriu despre asta. La ce m─â refer? La concep╚Ťia despre dasc─âlul de voca╚Ťie. ╚śi mi se cam strepezesc din╚Ťii c├«nd scriu aceste cuvinte al─âturate, c─âci fiecare dintre ele ├«n parte m─â zg├«rie ├«n urechi.

Mai ├«nt├«i, dasc─âlul. Termen care are primul sens de ├«nv─â╚Ť─âtor, abia prin extensie ├«nsemn├«nd ╚Öi profesor, contaminat, ├«n trecut, ╚Öi cu conota╚Ťii ale celuilalt sens, de c├«nt─âre╚Ť la biseric─â, diac, cantor. ├Än vremuri vechi, d─âsc─âlia era, desigur, o preocupare gestionat─â ├«n context organizatoric ecleziastic, toat─â lumea ╚Ötie. Dar trec├«nd dincolo de idilismul domnului Trandafir sau de patetismul D─âsc─âli╚Ťei lui Octavian Goga, avem, ast─âzi, un termen care define╚Öte o profesie ╚Öi acesta este profesor. Un cuv├«nt curat ╚Öi corect, lipsit de ├«nc─ârc─âtura semantic─â a idilismului sau patetismului, care indic─â o forma╚Ťie profesional─â specific─â ╚Öi o fi╚Ö─â a postului.

Dar atunci c├«nd cineva vrea s─â ating─â o coard─â sensibil─â, proiecteaz─â imaginea acestei profesii ├«ntr-o mitologie cu halou serafic. ╚śi este aici prezent cel─âlalt concept, voca╚Ťia. Profesorul trebuie s─â aib─â voca╚Ťie, el este un chemat, un ales. Iar pentru c─â aceast─â voca╚Ťie exercit─â asupra sa o atrac╚Ťie de nest─âp├«nit, dasc─âlul se ridic─â deasupra celor lume╚Öti sau se a╚Öteapt─â s─â se ridice, indiferent de greul pe care ├«l are ├«n fa╚Ť─â. ├Ä╚Öi duce misiunea cu sfin╚Ťenie la cap─ât, neab─âtut ├«n drumul s─âu, al lumin─ârii tinerelor genera╚Ťii.

M─â ├«ntorc la cele pe care le-a╚Ö fi putut eu face ├«n via╚Ť─â. Nu s-au ├«nt├«mplat, ├«n schimb s-a ├«nt├«mplat s─â ajung profesor, s-a ├«nt├«mplat s─â scriu multicel ├«n acest profil profesional, p├«n─â la nivel de manuale ╚Öcolare, s-a ├«nt├«mplat s─â scriu ╚Öi  literatur─â. Conjuncturi ale vie╚Ťii ╚Öi apoi descoperiri treptate m-au adus spre aceste realiz─âri. ├Än schimb, m─â feresc s─â afirm c─â m─â situez ├«ntr-o voca╚Ťie ╚Öi ├«n nici un caz nu m─â consider dasc─âl. M─â consider un om care ╚Öi-a descoperit ni╚Öte pasiuni din care a f─âcut, treptat, scopuri ale vie╚Ťii sale.

├Än ansamblul s─âu, corpul profesoral rom├ónesc num─âr─â sute de mii de profesori. Statistic vorbind, s─â ne a╚Ötept─âm ca acest num─âr enorm de oameni s─â fie m├«na╚Ťi de o voca╚Ťie a d─âsc─âliei este cel pu╚Ťin naiv. Profesorul trebuie, desigur, s─â aib─â ni╚Öte abilit─â╚Ťi ╚Öi ni╚Öte competen╚Ťe. Trebuie, cu siguran╚Ť─â, s─â aib─â ni╚Öte ├«nclina╚Ťii specifice. S─â-i plac─â s─â lucreze cu oameni ╚Öi mai cu seam─â cu copii. S─â poat─â gestiona grupuri mari de elevi. S─â ├«i plac─â s─â ├«mp─ârt─â╚Öeasc─â ceea ce ╚Ötie. Dar majoritatea competen╚Ťelor pe care un profesor trebuie s─â le de╚Ťin─â se pot asimila, se pot ├«nv─â╚Ťa. Un profesor, ├«n opinia mea, pentru a fi bun, trebuie s─â aib─â dorin╚Ťa de a-╚Öi face meseria c├«t mai bine. Or, asta nu ├«nseamn─â altceva dec├«t respectarea principiilor deontologice ╚Öi profesionale prev─âzute ├«n fi╚Öa postului ╚Öi ├«n tratatele de pedagogie, de metodic─â, respectiv ├«n documentele normative. M-a╚Ö sim╚Ťi ├«ntr-o lume real─â, dar onest─â, nu mitizat─â ╚Öi idilic─â, atunci c├«nd nu voca╚Ťie am cere dasc─âlilor, ci competen╚Ť─â ╚Öi responsabilitate am cere profesorilor, con╚Ötientiz├«nd c─â la r├«ndul lor au drepturi ╚Öi nevoi care s─â ├«i situeze ├«n societate pe o pozi╚Ťie onorabil─â, c─âci piedestalul fic╚Ťional idilic nu le ╚Ťine de foame ╚Öi nu le asigur─â respect.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â. Cea mai recent─â carte publicat─â: O rochi╚Ť─â galben─â, ca o l─âm├«ie bine coapt─â, Editura Polirom, 2022.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.