Cunoașterea inutilă

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 996 din 11 mai – 17 mai 2023
image

Începînd cu 1933, unele dintre marile minți ale Europei au fugit către SUA pentru a scăpa de pe continentul zguduit de război și ură. Americanul Abraham Flexner înființase deja, în 1930, Institutul pentru Studii Avansate de la Princeton, prin care i-a adus apoi în America pe Albert Einstein, Kurt Gödel, John von Neumann și alții. Pe lîngă rolul său de refugiu, care a contribuit masiv la mutarea în Statele Unite a epicentrului cercetării științifice, Flexner crease noul institut pentru că era preocupat de dispariția cunoașterii „inutile”, ale cărei principii le-a concentrat în eseul său Utilitatea cunoașterii inutile publicat în 1939. Potrivit lui Flexner, cunoașterea „inutilă” este cea produsă de cercetarea fundamentală care caută să înțeleagă fenomene din natură fără să își pună problema unei viitoare utilizări practice a eventualelor descoperiri, iar cunoașterea „utilă” este rezultatul cercetării care are scopul de a rezolva o problemă concretă, cum ar fi cercetarea clinică. 

Deși poate găsi soluții unor probleme urgente, cunoașterea „utilă” nu poate exista fără cunoașterea „inutilă”, de ale cărei principii are nevoie. Aceasta din urmă dezvăluie adesea mecanisme surprinzătoare, multe asemenea descoperiri fiind imprevizibile și într-o oarecare măsură accidentale (dar nu în întregime căci, așa cum spunea Pasteur, norocul e de partea minților pregătite). Două exemple de descoperiri care au provenit din cercetări „inutile”, dar care au avut, neintenționat, efecte practice enorme, sînt descoperirea motivului pentru care unele meduze emit lumină verde sub apă (premiul Nobel 2008) și descoperirea sistemului bacterian CRISPR-Cas (premiul Nobel 2020). 

La scurt timp după cel de-al doilea război mondial, al cărui final îl surprinsese la Nagasaki, Osamu Shimomura, pasionat de bioluminiscență, începuse să studieze licuricii de mare, încercînd să găsească structura moleculară a luciferinei, o moleculă datorită căreia micile crustacee își pot produce propria lumină. După ce a izolat luciferina în 1957, a plecat la Princeton să studieze meduzele care emit lumină verde. Shimomura a dedus și apoi a demonstrat că lumina verde a meduzelor nu era produsă tot de luciferină, ci de o altă moleculă, descoperind în 1962 „proteina verde-fluorescentă” care poate fi folosită ca un „bec” pentru a urmări orice moleculă, celulă sau chiar organe întregi în timp real. Beneficiile practice ale descoperirii sale au fost enorme pentru cercetarea științifică. Totuși, în discursul său din cadrul ceremoniei premiilor Nobel din 2008, Shimomura nu a simțit nevoia să explice nici măcar o clipă în ce scop a ales să studieze bioluminiscența. 

Rod al cunoașterii inutile a fost și descoperirea sistemului CRISPR-Cas, zis și „foarfeca genetică”, ce permite acum editarea materialului genetic, de exemplu pentru a „corecta” mutații care provoacă boli. Departe de a-și fi imaginat revoluția pe care descoperirea lor avea să o provoace în știință și în dezvoltarea terapiilor, Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna au început prin a studia mecanismele prin care bacteriile se apără de virusurile care le atacă. Observînd că în ADN-ul bacteriilor există secvențe care se repetă în mod neașteptat și cercetînd apoi semnificația lor, și-au dat seama că descoperiseră un mecanism de apărare al micilor organisme prin care acestea puteau să „copieze” și să modifice materialul genetic al virusurilor care le amenințau. Sistemul pe care l-au descoperit poate fi acum folosit pentru a edita orice secvență de ADN, dar rezultatul în sine este tot un exemplu de ceva ce nu le-ar fi trecut prin minte să caute de la început.

Așa cum se întîmpla și pe vremea lui Flexner, cercetării i se impune astăzi tot mai mult criteriul utilității. Cunoașterea inutilă tinde să piardă în fața celei utile, marii finanțatori preferînd să susțină teme de cercetare a căror utilitate trebuie să fie imediată și cerînd ca proiectele de cercetare să aibă un scop practic sau chiar să se înscrie într-o „strategie” de eradicare a bolilor. În Marea Britanie, Wellcome Trust, unul dintre cei mai mari finanțatori ai cercetării, a anunțat recent că va crește bugetul de finanțare pentru proiecte legate de „tematici actuale” cum sînt mecanismele bolilor infecțioase, schimbările climatice și sănătatea mintală. Impunerea utilității de către finanțatori era în opinia lui Flexner o restrîngere a libertății cercetătorilor. După el, cercetătorii nu trebuie supuși presiunii întrebării „Ce rost are?”, așa cum nici poeților sau pictorilor nu li se pune această întrebare. 

Într-un articol din 1976, cercetătorul american Julius Comroe povestea cum Charles Erwin Wilson, cîndva președintele companiei americane General Motors și mai apoi ministrul american al Apărării, opunîndu-se finanțării publice a cercetării fundamentale spunea des: „Nu mă interesează de ce e iarba verde”. Comroe a observat că la fel de bine se poate spune „Nu mă interesează de ce e cerul albastru” și a denumit blue sky research cercetarea care nu își pune problema utilității. În eseul său, Flexner îl dădea exemplu pentru acest tip de cercetare pe biologul german Paul Ehrlich care, pe cînd era student la Medicină în anii 1870, stătea mereu la microscop studiind diverse microorganisme. Aceste studii, pentru care nu gîndise inițial o posibilă utilitate, aveau să îl ducă, printre altele, către un leac pentru sifilis și invenția chimioterapiei. Unul dintre profesorii săi, pentru care devenise evident că Ehrlich nu era interesat de practica medicinei, l-a întrebat într-o zi ce tot face la microscop, iar Ehrlich a ridicat calm privirea către el și i-a răspuns: „Ich probiere” – „Fac diverse încercări”.

Laura-Yvonne Gherghina este doctorandă la Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe al Universității din Cambridge.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.