Cum stăm

Publicat în Dilema Veche nr. 293 din 24 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre sondaje, se spun mereu două lucruri care, prin repetare, au devenit platitudini, dar care, în numele unei minime onestităţi intelectuale, trebuie reamintite de fiecare dată cînd le readucem în discuţie. Primul: sondajul redă o fotografie, starea de spirit dintr-un anumit moment şi filmul întreg se poate vedea numai prin analiza sondajului respectiv, împreună cu altele perfect similare făcute în trecut, la intervale regulate de timp. Al doilea: sondajul, în fond, este o specie a statisticii. Prin urmare, are o valoare numai cînd este interpretat, iar interpretarea unui sondaj se poate face în foarte multe feluri. Este ca în cazul unei piese de teatru. Piesa de teatru există ca realitate dacă este jucată pe scenă şi numai atunci. Sondajul devine o apreciere valorică numai cînd este citit şi interpretat. Dar, ca şi în cazul piesei de teatru, interpretările aceluiaşi text/sondaj pot fi foarte diferite. Sondajul, ca orice alt produs al marii familii a statisticii, are egală capacitate de a lumina adevăruri şi de a induce în eroare. Am simţit nevoia să precizez aceste lucruri pentru că în cele ce urmează voi spune cîte ceva despre un sondaj şi mi se pare firesc să subliniez că ceea ce voi spune reprezintă lectura pe care eu o dau unor cifre. O dată la doi ani, prestigiosul think-tank american The German Marshal Fund produce un mare sondaj de opinie în mai toate ţările UE, Turcia, SUA şi Canada (uneori) cu privire la principalele probleme ale lumii. În cel mai recent sondaj, oamenii din toate aceste ţări, inclusiv România, sînt întrebaţi despre relaţiile transatlantice, despre Iran, Afganistan şi Irak, despre Rusia, despre terorism, criză economică şi schimbări climatice. Rezultatele sînt livrate sub forma unui raport (http://www.gmfus.org/trends/2009/docs/ 2009_English_Top.pdf ) a cărui lectură este cît se poate de interesantă. Privite cu atenţie, răspunsurile duc la următoarele concluzii: ● Există o omogenitate evidentă o opţiunilor cetăţenilor UE. La cvasi-unanimitatea întrebărilor, cei mai mulţi intervievaţi din fiecare ţară UE dau acelaşi răspuns sau un răspuns din aceeaşi categorie (afirmativ sau negativ), diferenţele ţinînd de nuanţă. ● Există diferenţe între europeni şi americani. În acelaşi timp, trebuie imediat adăugat că diferenţele acestea sînt de natură cantitativă, nu calitativă, în sensul că nu există diferenţe axiologice, ci numai diferenţe volumice. De asemenea, voinţa americanilor şi a europenilor de a lucra împreună şi de a forma un adevărat cuplu strategic este evidentă. Mai mult, nici europenii, nici americanii nu cred că diferenţele dintre ei (despre care sînt conştienţi) ar fi de natură să altereze cooperarea dintre SUA şi UE. ● Turcia este privită cu mult mai multă bunăvoinţă în ţările UE decît priveşte ea Uniunea. Diferenţele de opţiuni dintre turci şi europeni sînt diferenţe de valori şi vizează aspecte esenţiale. Astfel, mi se pare esenţial faptul că, din răspunsurile europenilor, transpare opţiunea clară către abordarea multilaterală a problemelor lumii, iar opţiunea opiniei publice din Turcia este ca ţara lor să aibă un parcurs independent faţă de orice formă de cooperare existentă. De asemenea, în chestiuni importante, opinia publică turcă se simte mult mai solidară cu Rusia decît cu spaţiul nord-atlantic. ● Preşedintele Barack Obama se bucură de un consistent sprijin popular pe ambele maluri ale Atlanticului. Opinia publică europeană însă pare mai realistă decît cea americană, în privinţa capacităţii preşedintelui Obama de a gestiona dosare extrem de dificile precum războiul din Afganistan sau conflictul " deocamdată doar diplomatic " cu Iranul. De asemenea, sprijinul european pentru Obama nu înseamnă că liderului american trebuie să i se livreze tot ceea ce solicită. De pildă, cererea lui, adresată repetat şi apăsat europenilor, de a-şi mări contingentele de militari din Afganistan nu este aprobată de opinia publică din ţările vizate. Totuşi, Obama se bucură de o mare încredere printre europeni. ● Remarc o atitudine ceva mai principială în legătură cu Rusia. Valorile democraţiei şi ale libertăţii contează destul de mult pentru lumea transatlantică în relaţia cu Rusia. Există o mare deschidere spre cooperare cu Rusia, iar şcoala de gîndire conform căreia cooperarea economică cu Rusia nu trebuie în nici un fel condiţionată de constrîngeri politice ori militar-strategice are în continuare foarte mulţi adepţi. Dar, spre plăcuta mea surpriză, tabăra celor care vorbesc despre democraţie în acelaşi timp cu livrarea de gaze şi dau libertăţilor cetăţeneşti o importanţă egală cu profitul este cu mult mai numeroasă decît mă aşteptam, iar în anumite situaţii ipotetice e chiar majoritară. De pildă, condiţionarea cooperării economice cu Rusia de renunţarea la extinderea NATO nu are susţinere populară în spaţiul nord-atlantic. ● NATO, în general, are note mari în continuare. Mai toţi europenii consideră NATO ca parte esenţială a securităţii lor şi, mai mult, consideră că NATO trebuie să protejeze cumva Ucraina şi Georgia în faţa agresivităţii ruse. O notă distinctă face, iarăşi, Turcia. Pentru turci, NATO nu mai este esenţial pentru asigurarea securităţii ţării lor. ● Din acest sondaj reiese că profilul României este perfect compatibil cu cel al continentului. Opinia noastră publică este perfect integrată în privinţa marilor opţiuni. Există, desigur, cîteva tuşe particulare. Dintre europeni, românii manifestă un entuziasm ardent pentru UE şi SUA, în continuare. Susţinerea lui Obama este foarte mare " aşa cum spuneam ", dar e de remarcat că, la noi, este egală cu susţinerea de acum doi ani pentru George W. Bush, într-un context în care doar românii mai aveau o părere în general pozitivă despre fostul preşedinte. Nu aş ajunge imediat la concluzia că românii simpatizează şi susţin necondiţionat orice preşedinte american, dar nici nu aş exclude această variantă. Pe lîngă acest entuziasm, se simte fatalismul " de pildă, în ceea ce priveşte schimbările climatice, noi credem că acestea sînt mai degrabă efectul unei acţiuni de dincolo de puterea noastră de control şi că mare lucru nu putem face. Voi reveni.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Wizz Air va introduce noi rute cu plecare din București și Cluj-Napoca. Care sunt acestea şi cât costă călătoria
Compania Wizz Air anunţă că va introduce cinci noi curse directe către destinaţii din Europa, cu plecare din Bucureşti şi Cluj-Napoca.
image
„Îmbrobodirea” femeilor: Ce spun un psiholog și un sociolog despre ultimele declarații ale Arhiepiscopul Tomisului
Arhiepiscopul Tomisului a rămas în Secolul XVII, spun experții care au analizat ultimele declarații controversate ale acestuia despre faptul că femeile căsătorite ar trebui să poarte capul acoperit.
image
Cum a ajuns un bărbat să construiască o tavernă grecească în propria curte: „Avem o listă de așteptare și primim clienți de peste tot”
Un bărbat de 44 de ani a construit o tavernă grecească în propria grădină. El a cheltuit peste 20.000 de euro pentru a putea primi oaspeți din întreaga lume, conform Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.
image
Nicolae Ceaușescu a făcut de gardă la catafalcul lui Tudor Arghezi / FOTO
De un asemenea privilegiu nu s-a bucurat nici un scriitor în Istoria României.