Cum ar fi trebuit apărat dl Ouatu de geopolitică

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Am privit mereu cu detaşare amuzată agitaţiunea pe care concursul Eurovision o stîrneşte în anumite cercuri. Anul acesta, însă, m-am trezit ceva mai atent la fenomen. Pe de o parte – mărturisesc cu oarecare vinovăţie –, interesul meu pentru subiecte specifice tabloidelor a sporit în ultimele luni, fără să pricep de ce. După ce am ieşit din iarnă şi am început să mă bucur de terasele din cartier, apetitul meu pentru bîrfa benignă a crescut, aşa cum creşte, uneori şi fără explicaţii, pofta de dulciuri sau pofta de bere. Dar nu e doar atît. Concurentul care a cîntat în numele României a fost – veţi recunoaşte – un personaj aparte. Dl Cezar Ouatu. Un contratenor. Atît de frapantă a fost prezenţa sa în ultima vreme, încît a stîrnit falsetul mimetic al unui cunoscut cerber mediatic, generînd, astfel, o înregistrare mult apreciată în mediile online. Dar nu atît sprintul vocal al sumbrului mizantrop de presă a fost argumentul care m-a convins să îl privesc cu simpatie pe contratenorul nostru, cît numele său. Vedeţi, şi eu am un nume pe care mulţi imbecili l-au ironizat şi pe care mulţi dintre cei care mă antipatizează îl rostesc cu agresivitate cînd mă pomenesc, imaginîndu-şi că, dacă îmi strigă numele apăsat, îmi produc dureri. Mă cheamă (şi) Cotoi. Îl înţeleg, aşadar, pe dl Ouatu. Cotoi e solidar cu Ouatu! Dacă nu ai avut şansa să te naşti sub nume splendide, precum Popescu sau Badea, va exista mereu un grup de proşti care se reped să-ţi spargă capul cu propriul nume, rîzînd cu bucuria unui cretin. Nu în ultimul rînd, faptul că dl Ouatu a fost susţinut în campania sa de cucerire a Europei „visioniste“ de doamna Angela Gheorghiu – diva fermecătoare al cărei fan iremediabil îndrăgostit sînt de ani buni – mi s-a părut extrem de interesant. Aşadar, ca niciodată, am urmărit. Nu concursul – l-am ratat pentru că în acea seară m-am încurcat cu nişte amici la o bere şi am ajuns prea tîrziu acasă ca să pot urmări vreun concurent –, ci epopeea.

Sigur că melodia cu care dl Ouatu a mers în concurs e lesne ubliabilă. Muzica e mediocră, iar cuvintele sînt banale. De n-ar fi fost interpretarea (cu trecerea surprinzătoare de la registrul de tenor la cel de contratenor), chiar că nu era nimic de melodia asta. Dar nu mi-am făcut griji mari din pricina asta pentru că, din cîte ştiu, niciodată concursul acesta nu a excelat în privinţa muzicii. Nu la Eurovision se găseşte muzica!

Aşadar, apariţia căutat extravagantă – cu puternice elemente androgine – a dlui Ouatu a putut strînge puncte cît să se plaseze pe locul 13. Sună prost, dar, dacă ţinem cont de context – adică de faptul că au concurat 39 de ţări –, e onorabil. Am citit că se miza pe mobilizarea transeuropeană a diasporei româneşti şi a homosexualilor. Se pare că nici unii, nici alţii nu au răspuns stimulilor (diferiţi, desigur) cu care staff-ul de creaţie din jurul dlui Ouatu a îmbibat campania aceasta. Ca unul care ştie cît de greu se scoate electoratul la vot, sînt, iarăşi, solidar cu efortul prestat.

Totuşi, după concurs, am citit o declaraţie a dlui Ouatu, care m-a uimit: „Mi-aş fi dorit un loc mai bun în clasamentul final, pentru mine şi pentru România, dar ştiu că ceea ce a ţinut de mine am făcut. Show-ul nostru a ieşit foarte bine, am muncit cu toţii enorm şi le mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca această muncă de echipă să prindă formă. Le mulţumesc tuturor celor care au crezut în mine şi au votat România. România rămîne, însă, o ţară negată oarecum de Europa, aşa că, în această seară, cele două mari familii – Scandinavia şi Mama Rusie – au învins. Eu am fost favorit la titlu din partea fanilor, dar, geopolitic vorbind, nu mai ţine de mine.“ (s.m.)

Aşadar, dl Ouatu a fost excelent, dar, prins „geopolitic“ între „cele două mari familii – „Scandinavia şi Mama Rusie“, a fost învins. De altfel, remarcasem abuzul de „geopolitică“ în comentariile care au precedat concursul. La început m-a surprins, apoi am înţeles. Pentru unii, care au obiceiul de a citi anumite cărţi, cuvîntul „geopolitică“ înseamnă ceva cît de cît precis. Apărut la finele secolului al XIX-lea, termenul desemnează un tip de analiză: cum influenţează condiţiile geografice, în ansamblul lor (aşezare, relief, resurse, condiţii hidrografice etc.), politica unui stat. Încet-încet, termenul a început să desemneze un stil de a face politică, o modalitate de a lua decizii politice şi, în cele din urmă, orice rivalitate între naţiuni, legată de teritoriul lor. Pentru unii, e o ştiinţă cu toate exigenţele epistemice îndeplinite; pentru alţii, e un fel de instinct colectiv orb. Acest ultim sens este cel avut în vedere de dl Ouatu. Logica geopolitică, din cîte pricep eu de la Eurovision, e similară cu logica cooperativei din liga de fotbal a lui Mitică. O ţară dă punctele vecinului sau afinului şi acesta, cînd îi vine rîndul, întoarce serviciul. În tot acest ghem de relaţii, fatalmente, România pică prost. Noi n-avem nici cui să dăm, dar, mai grav, n-avem nici de la cine primi. N-avem banii lor, n-avem noroc în istorie (aşezarea la cumpăna imperiilor), noi nu puteam construi catedrale pentru că apăram Europa nerecunoscătoare, toţi ne vînd şi ne pizmuiesc pentru resursele noastre de pe şi de sub piciorul de rai; în fine, dl Ouatu a fost ignorat de votanţii europeni, deşi a fost genial, „aproape perfect“ – a zis cineva bine informat, la un moment dat. România ignorată de Europa – aşa sună verdictul necruţător al contratenorului. Nu-i, aşadar, vorba de muzică, ci de istorie! Şi cine ne-a făcut asta? „Cele două familii, Scandinavia şi Mama Rusie.“ Sigur, nu înţelegem exact de ce n-or fi funcţionat şi familiile noastre – ginta latină, Estul Europei, cei din jurul Mării Negre etc. Dar aşa e norocul nostru. Familiile altora merg mai bine. În lungul şir de lamentaţii naţionale, asta cu familiile mari care l-au învins pe dl Ouatu vine perfect. Nu ştiu precis ce familii or fi lucrat pentru noi în 2005, de pildă, cînd am luat locul 3 (după Malta şi Grecia – ţări cunoscute pentru puterea lor „geopolitică“ în Europa). Nici în 2010, cînd am luat tot locul 3. Sau în 2006, cînd am luat locul 4, după o altă ţară cu solide poziţii „geopolitice“, Bosnia-Herţegovina. Remarc, doar, faptul că, de cîte ori avem o melodie proastă, oculta geopolitică a marilor familii (acum scandinavii şi ruşii, altădată alţii) intră în acţiune şi ne taie aripile. Dimpotrivă, de cîte ori avem o melodie bună, familiile geopolitice se mobilizează pentru noi. Părerea mea este ca, pe viitor, să apărăm pe reprezentanţii noştri la Eurovision de intrigile geopolitice, trimiţîndu-i acolo cu melodii bune şi prezenţe scenice sincere şi tuşante. Oricum, ideea că geopolitica l-a învins pe dl Ouatu mă binedispune şi mi-l face pe om încă şi mai simpatic.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.