Cum am înţeles că am îmbătrînit

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Ştiu să joc baschet foarte bine. Am jucat în adolescenţă cu pasiune, iar mintea mea nu a încetat nici o clipă de atunci încoace să gîndească la acest joc formidabil – spectaculos şi subtil în acelaşi timp. Cred că e jocul cel mai omenesc dintre toate. Pe de o parte, solicită tot ce e mai frumos în om: detenta, viteza, îndemînarea în mînuirea mingii, reacţia reflexă, dar şi imaginaţia, spiritul de echipă, anduranţa psihică. Pe de altă parte, mi se pare cel mai estetic dintre toate jocurile: jucătorul de baschet plutind spre coş este o imagine inegalabilă, după cum atitudinea longilină pe care acest sport o imprimă practicanţilor este o formă de subliniere a potenţialului de splendoare din alcătuirea noastră anatomică. Urmăresc meciurile de baschet – mai ales cele din NBA – cu implicare şi detectez imediat în jur cu mare plăcere eleganţa elastică a atitudinii corporale a cuiva care a practicat îndelung şi serios acest sport.

Dar anii au trecut şi aşa se face că nu am mai jucat de, precis, 21 de ani, iar un antrenament adevărat nu am mai făcut de vreo 25 de ani. Am răspuns cu entuziasm unei invitaţii de a juca un meci de baschet, zilele trecute. Nu am mai fost invitat să joc baschet de mulţi ani, din cealaltă viaţă aş putea spune. Acum, sînt invitat să vorbesc în cele mai felurite împrejurări despre politică şi, rar, să mai scriu ici-colo despre altceva. Dar să joc baschet, nu am mai fost invitat de mult, mult timp. Ciudat, nimeni nu pare a vedea în mine un jucător de baschet, ci un trăncănitor politic sau, în cel mai bun caz, un om de opinie. Aşadar, am acceptat cu entuziasm să joc baschet, acum cîteva zile. Mai întîi, partea plăcută: am constatat că, mental, totul e încă acolo. Văd jocul, am încă o anumită memorie cinetică care mă ajută să mă plasez şi să reacţionez, ştiu instantaneu care e cea mai bună soluţie pentru fiecare situaţie de joc. Apoi, partea melancolică: corpul este, acum, altul. Muşchii sînt mai firavi, iar greutatea e mai mare. Mă deplasez în teren cu greutate şi efortul cerut pentru fiecare săritură este infinit mai mare pentru rezultate infinit mai mici decît ceea ce îmi amintesc bine că puteam face. 

La un moment dat, în dinamica fazei de la mijlocul terenului, totul s-a petrecut într-o mică fracţiune de secundă. Am văzut mingea sărind în spatele extremei adverse după ce coechipierul meu, cu un gest abil, i-a întrerupt driblingul. Adversarul a făcut o piruetă rapidă, s-a interpus între coechipierul meu şi minge şi a reluat controlul. Dar în acel interval mic, cînd era încă cu spatele la minge şi nu mai avea cum să o controleze, aş fi putut chiar eu să sar şi să preiau mingea. Am văzut asta, de la o distanţă mai mică de doi metri. Creierul mi-a dat comanda instantaneu: „Du-te!“. Nu m-am dus. Corpul, greoi, nu a ascultat. Imediat ce oportunitatea s-a sfîrşit, creierul meu mi-a spus: „Acum 25 de ani, la distanţa asta, săreai şi luai mingea fără probleme“.

Cîteva minute mai tîrziu, rămăsesem singurul apărător în faţa unui contraatac al adversarilor. Trei contra mea. Au avansat aproape de coş şi cel care conducea mingea era chiar în faţa mea. Am intuit, din felul în care dribla mingea şi din direcţia în care privea, că va pasa celui din dreapta şi am ştiut imediat că unghiul şi viteza de deplasare a atacanţilor adverşi vor impune pasei o viteză care va permite interceptarea. Din nou creierul mi-a dat comanda: „Du-te la intercepţie!“. Imediat, atacantul a pasat exact acolo şi exact cu viteza cu care anticipasem. Am încercat să opresc avansul meu cu spatele spre propriul coş şi să sprintez în faţă, spre a întîlni traiectoria pasei. Nu am reuşit decît să încetinesc avansul cu spatele şi să mă opresc, în cele din urmă, privind în sus, cum mingea trece prin plasa inelului.

Alte minute mai tîrziu, am putut anticipa că o aruncare la coş a adversarilor va fi recuperată de coechipierii mei, m-am văzut imediat într-o poziţie avansată şi am început să alerg spre coşul advers, împotriva cursului jocului. Am ajuns aproape de căciula adversă şi eram acolo cu desăvîrşire singur. Faza a evoluat cum anticipasem. Mingea a fost recuperată de echipa mea, cel care a recuperat a ridicat privirea, m-a văzut şi a pasat lung şi puternic. Traiectoria mingii şi viteza ei spre mine mi-au trezit amintirea unei geometrii de mult uitate şi am alergat uşor la întîlnire cu pasa. Doar că acea experienţă a mea se referea la un alt corp. Tot al meu, dar de atunci. Mai uşor, mai antrenat, mai versatil. Am sărit să prind mingea cînd am ştiut că trebuie să sar, dar săritura mea a fost mult prea joasă şi prea tîrzie. Am glumit cu mine însumi, spunîndu-mi că s-a modificat forţa de gravitaţie de cînd nu am mai jucat baschet.

În singurătatea vestiarului, după meciul pe care, în cele din urmă, echipa mea l-a cîştigat şi datorită celor cîteva coşuri marcate de mine, mi-am spus că am ajuns la momentul la care mintea mea produce cinetic mai repede decît corpul meu poate. Suprapunerea dintre gîndire şi acţiunea fizică este, acum, tot mai greu de realizat. În tinereţe, gîndul are imediată corporalitate, gîndul produce reacţie fizică instantaneu. Concomitenţa dintre gîndire şi acţiune este, cred, atributul fundamental al tinereţii. Odată ce gîndul se autonomizează faţă de acţiunea fizică, îmbătrînim. Mai tîrziu în viaţă, gîndul devine autonom, tot mai abstract şi, în final, după ce dă comanda corpului, are chiar timpul să constate – disperat sau ironic, după caz – că trupul nu se urneşte. Această nouă situaţie se cheamă, cred, bătrîneţe. Să fie primită!

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

MIG-21 Lancer
Aeronave de luptă MiG-21 Lancer, puse pe butuci de o rețea de escroci. Cum a fost păcălită Armata Română cu kerosen de proastă calitate
Siguranța națională a României a fost pusă în pericol, în condițiile în care mai multe aeronave de luptă MiG-21 Lancer s-au stricat după ce au fost alimentate cu combustibil neconform.
covid 19
COVID-19. Cum ne pregătim pentru valul 7
Ultimele date oficiale anunțate de Ministerul Sănătății arată 1.419 cazuri noi de persoane infectate în ultimele 24 de ore cu SARS-CoV-2 din 3.624 de teste efectuate și 20 de decese raportate.
grau FOTO Shutterstock
Fermierii au recoltat 9 milioane de tone de grâu. Daea: „La porumb vor exista cantităţi mult mai mici”
Producţia de grâu obţinută în acest an ,,înmagazinată şi aflată sub cheie" este de peste 9 milioane de tone, a anunţat, marţi, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.