Cultura contra terorismului

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Cultura contra terorismului jpeg

Anul trecut, vestea că Guvernul Italiei vrea să mărească finanţarea culturii proporţional cu alocările pentru apărare a făcut înconjurul lumii: într-un moment în care Europa se confrunta cu un val de atentate teroriste sîngeroase, premierul italian Matteo Ren­zi propunea o creştere substanţială a finanţării pentru un domeniu neglijat de numeroase guverne. „Pentru fiecare euro în plus plătit pentru apărare trebuie să investim un euro în plus în cultură. Trebuie să ne amintim cine sîntem şi să investim în inovaţie, în cultură şi în sport“, spunea Renzi. O iniţiativă curajoasă care se pune în aplicare acum, la un an după ce a fost anunţată. Începînd cu 15 septembrie, fiecare cetăţean italian va primi, la majorat, un „bonus cultural“ în valoare de 500 de euro. Aceste vouchere distribuite şi prin intermediul unei platforme online pot fi folosite exclusiv pentru achiziţionarea biletelor de teatru, cinema sau concerte, pentru cărţi, pentru vizite la muzeu sau în parcuri naţionale. În jur de 575.000 de tineri vor beneficia de această iniţiativă anul acesta.

Aceste vouchere sînt principalul pilon al unui program amplu de consolidare a domeniului cultural naţional şi mai ales de promovare a participării cetăţenilor la cultură. Dar nu e singura măsură. Guvernul a mai dispus alocarea a 550 de milioane de euro pentru revitalizarea urbană a periferiilor şi a 50 de milioane de euro pentru burse de studii. Asta înseamnă o creştere a finanţării culturii cu aproape un miliard de euro. În fine, din acelaşi pachet de măsuri face parte şi o modificare a legii care le permite italienilor să doneze o parte din impozitul datorat statului unei asociaţii neguvernamentale culturale. Se estimează că, prin această modificare legislativă, sectorul cultural independent va mai putea atrage între 50 şi 100 de milioane de euro în fiecare an.

Anul trecut, în sala de onoare a Primăriei din Roma, Matteo Ren­zi spunea, într-un discurs solemn în care îşi anunţa programul, că Italia trebuie să găsească o soluţie la ameninţarea teroristă. „Dacă ei distrug statui, noi vrem căştile albastre ale culturii. Dacă ei ard cărţile, noi avem bibliotecile. Dacă ei pun la cale teroarea, noi răspundem prin cultură.“

Măsurile anunţate de şeful guvernului italian sînt ambiţioase din cel puţin două perspective. În primul rînd, pentru că este prima tentativă de a folosi mecanismele soft power în lupta antiteroristă. În al doilea rînd, pentru că Italia e o ţară în recesiune; este, cred, pentru prima dată cînd o ţară cu un deficit bugetar atît de important se angajează la o creştere spectaculoasă a bugetului culturii. Şi aici Matteo Renzi are un răspuns provocator: desigur, criteriile de convergenţă ale Uniunii Europene trebuie respectate, spune el, dar „pactul pentru umanitate e mai important decît pactul pentru stabilitate“. „Noi, italienii, credem că valorile umane sînt mai importante decît valorile economice. Europa ar trebui să se înscrie pe un nou drum al renaşterii prin cultură.“

Populism? Cuvinte mari? Nicidecum. E o viziune cît se poate de pragmatică. Căci cultura este, în strategia guvernului italian, un mecanism al integrării. „Arma lui Renzi“ bate exact acolo unde au eşuat alte guverne. Integrarea prin cultură, asumarea cetăţeniei prin educaţie, transformarea periferiilor, cu toate riscurile pe care le presupun comunităţile excluse, în zone vii, participative. Viziunea e poate optimistă – căci e nevoie de mult timp ca să învingi sărăcia doar cu bonuri culturale. Dar premisele sînt bune. Poate e cazul ca şi Franţa, mama şi tatăl subvenţiei culturale, să înţeleagă că trebuie susţinut şi consumul, nu doar producţia. Poate e cazul ca şi Germania, statul cu, probabil, cele mai eficiente politici culturale, să înţeleagă cît de important e accesul la cultură în zonele defavorizate. În fine, bine ar fi ca state sărace, precum România, să aloce mai mult într-un domeniu în care nu s-a investit de decenii mai nimic. Nu, nu de frica terorismului, ci ca un sprijin pentru ideea de cetăţenie.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.