Cultura contra terorismului
Anul trecut, vestea că Guvernul Italiei vrea să mărească finanţarea culturii proporţional cu alocările pentru apărare a făcut înconjurul lumii: într-un moment în care Europa se confrunta cu un val de atentate teroriste sîngeroase, premierul italian Matteo Renzi propunea o creştere substanţială a finanţării pentru un domeniu neglijat de numeroase guverne. „Pentru fiecare euro în plus plătit pentru apărare trebuie să investim un euro în plus în cultură. Trebuie să ne amintim cine sîntem şi să investim în inovaţie, în cultură şi în sport“, spunea Renzi. O iniţiativă curajoasă care se pune în aplicare acum, la un an după ce a fost anunţată. Începînd cu 15 septembrie, fiecare cetăţean italian va primi, la majorat, un „bonus cultural“ în valoare de 500 de euro. Aceste vouchere distribuite şi prin intermediul unei platforme online pot fi folosite exclusiv pentru achiziţionarea biletelor de teatru, cinema sau concerte, pentru cărţi, pentru vizite la muzeu sau în parcuri naţionale. În jur de 575.000 de tineri vor beneficia de această iniţiativă anul acesta.
Aceste vouchere sînt principalul pilon al unui program amplu de consolidare a domeniului cultural naţional şi mai ales de promovare a participării cetăţenilor la cultură. Dar nu e singura măsură. Guvernul a mai dispus alocarea a 550 de milioane de euro pentru revitalizarea urbană a periferiilor şi a 50 de milioane de euro pentru burse de studii. Asta înseamnă o creştere a finanţării culturii cu aproape un miliard de euro. În fine, din acelaşi pachet de măsuri face parte şi o modificare a legii care le permite italienilor să doneze o parte din impozitul datorat statului unei asociaţii neguvernamentale culturale. Se estimează că, prin această modificare legislativă, sectorul cultural independent va mai putea atrage între 50 şi 100 de milioane de euro în fiecare an.
Anul trecut, în sala de onoare a Primăriei din Roma, Matteo Renzi spunea, într-un discurs solemn în care îşi anunţa programul, că Italia trebuie să găsească o soluţie la ameninţarea teroristă. „Dacă ei distrug statui, noi vrem căştile albastre ale culturii. Dacă ei ard cărţile, noi avem bibliotecile. Dacă ei pun la cale teroarea, noi răspundem prin cultură.“
Măsurile anunţate de şeful guvernului italian sînt ambiţioase din cel puţin două perspective. În primul rînd, pentru că este prima tentativă de a folosi mecanismele soft power în lupta antiteroristă. În al doilea rînd, pentru că Italia e o ţară în recesiune; este, cred, pentru prima dată cînd o ţară cu un deficit bugetar atît de important se angajează la o creştere spectaculoasă a bugetului culturii. Şi aici Matteo Renzi are un răspuns provocator: desigur, criteriile de convergenţă ale Uniunii Europene trebuie respectate, spune el, dar „pactul pentru umanitate e mai important decît pactul pentru stabilitate“. „Noi, italienii, credem că valorile umane sînt mai importante decît valorile economice. Europa ar trebui să se înscrie pe un nou drum al renaşterii prin cultură.“
Populism? Cuvinte mari? Nicidecum. E o viziune cît se poate de pragmatică. Căci cultura este, în strategia guvernului italian, un mecanism al integrării. „Arma lui Renzi“ bate exact acolo unde au eşuat alte guverne. Integrarea prin cultură, asumarea cetăţeniei prin educaţie, transformarea periferiilor, cu toate riscurile pe care le presupun comunităţile excluse, în zone vii, participative. Viziunea e poate optimistă – căci e nevoie de mult timp ca să învingi sărăcia doar cu bonuri culturale. Dar premisele sînt bune. Poate e cazul ca şi Franţa, mama şi tatăl subvenţiei culturale, să înţeleagă că trebuie susţinut şi consumul, nu doar producţia. Poate e cazul ca şi Germania, statul cu, probabil, cele mai eficiente politici culturale, să înţeleagă cît de important e accesul la cultură în zonele defavorizate. În fine, bine ar fi ca state sărace, precum România, să aloce mai mult într-un domeniu în care nu s-a investit de decenii mai nimic. Nu, nu de frica terorismului, ci ca un sprijin pentru ideea de cetăţenie.
