Crizele de astăzi sînt altfel

Mauricio CÁRDENAS
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie ÔÇô 3 august 2022
image

La fel cum o genera╚Ťie face loc urm─âtoarei, problemele globale s├«nt permanent ├«nlocuite de altele noi. Pandemia de COVID-19 ÔÇô un fenomen care are loc o dat─â la o sut─â de ani ÔÇô ╚Öi riscul ca al╚Ťi noi viru╚Öi periculo╚Öi s─â apar─â ├«n orice moment ar fi doar unul dintre multele exemple. Fenomenele meteo extreme datorate schimb─ârilor climatice au consecin╚Ťe catastrofale. Tehnologia informa╚Ťiei ╚Öi bazele de date s├«nt folosite uneori cu rea inten╚Ťie sau pentru a purta r─âzboaie cibernetice. Cre╚Öterea pre╚Ťurilor alimentelor din ziua de azi ╚Öi foametea global─â pot fi puse, la r├«ndul lor, pe seama unui e╚Öec de r─âsp├«ndire a tehnologiilor open-source.

Se pare c─â tr─âim ├«ntr-o permanent─â stare de pericol. Crizele nu mai s├«nt evenimente rare ╚Öi izolate, care afecteaz─â un grup restr├«ns de persoane. Ele s├«nt mult mai frecvente, multidimensionale ╚Öi interdependente, ╚Öi ÔÇô ├«ntruc├«t dep─â╚Öesc frontierele na╚Ťionale ÔÇô ele au poten╚Ťialul de a afecta simultan ├«ntregul mapamond. Mai mult, ele implic─â at├«tea ÔÇ×externalit─â╚ŤiÔÇŁ (efecte sau costuri colaterale, ignorate sau neluate ├«n calcul, ale unei activit─â╚Ťi economice sau de produc╚Ťie, cum ar fi poluarea ╚Ö.a.m.d. ÔÇô n. trad.), ├«nc├«t nici pie╚Ťele ╚Öi nici guvernele na╚Ťionale nu s├«nt suficient de motivate s─â le rezolve.

Solu╚Ťiile acestor probleme depind de disponibilitatea bunurilor publice globale, iar sistemul interna╚Ťional actual nu e capabil s─â le furnizeze ├«n cantitate suficient─â. Pentru preg─âtirea ╚Öi interven╚Ťia ├«n caz de pandemie, de exemplu, sau pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser─â (un r─âu public global) e nevoie de investi╚Ťii majore coordonate ÔÇô deoarece, luate separat, ac╚Ťiunile unei singure ╚Ť─âri nu vor rezolva crizele actuale ╚Öi nici nu vor putea preveni unele noi.

E imperios necesar─â ╚Öi o reg├«ndire a modului ├«n care func╚Ťioneaz─â multilateralismul. Arhitectura financiar─â interna╚Ťional─â postbelic─â era g├«ndit─â s─â sus╚Ťin─â guvernele na╚Ťionale, astfel ├«nc├«t ele s─â poat─â furniza bunuri publice la nivel na╚Ťional. Acum, prioritatea este conceperea unor noi institu╚Ťii, care s─â poat─â furniza bunuri publice dincolo de frontierele na╚Ťionale.

Iar faptul c─â, prin ├«ns─â╚Öi natura lor, crizele actuale se suprapun subliniaz─â o dat─â ├«n plus necesitatea unui nou cadru de lucru. Fenomenele meteorologice extreme tot mai frecvente, precum inunda╚Ťii ╚Öi secete, au crescut riscul bolilor infec╚Ťioase ╚Öi al celor transmisibile prin intermediul apei. Cre╚Öterea temperaturilor medii ╚Öi modificarea regimului precipita╚Ťiilor reduc randamentul poten╚Ťial al culturilor de baz─â (cu 6% ├«n cazul porumbului, bun─âoar─â), care s├«nt vitale pentru siguran╚Ťa alimentar─â ÔÇô o component─â esen╚Ťial─â a bun─âst─ârii sanitare. ├Än perioada 2010-2019, propor╚Ťia afectat─â de secet─â extrem─â din suprafa╚Ťa total─â de teren a planetei atingea 22%, indiferent de lun─â, fa╚Ť─â de 13% ├«n perioada 1950-1999.

Situa╚Ťiile de urgen╚Ť─â din trecut, precum criza financiar─â global─â din 2008-2009 (un fenomen al ╚Ť─ârilor dezvoltate, de fapt), sau criza financiar─â din Asia ╚Öi din America Latin─â de la finalul anilor 1990 erau de natur─â eminamente economic─â ╚Öi se datorau unei acumul─âri excesive de riscuri financiare. Solu╚Ťiile se aflau ├«n m├«inile bancherilor centrali ╚Öi ale mini╚Ötrilor de Finan╚Ťe; ele includeau noi reglement─âri financiare ╚Öi politici monetare ╚Öi fiscale care s─â restabileasc─â produc╚Ťia ╚Öi locurile de munc─â pierdute.

Crizele de ast─âzi, dimpotriv─â, s├«nt interdependente ╚Öi cu adev─ârat globale, cu inten╚Ťie, ╚Öi au astfel un impact poten╚Ťial mult mai mare. Ceea ce le deosebe╚Öte e faptul c─â rezolvarea lor nu mai depinde exclusiv de competen╚Ťa autorit─â╚Ťilor economice na╚Ťionale. Gestionarea lor eficient─â presupune competen╚Ťa de conducere ╚Öi ac╚Ťiunile coordonate ale guvernelor de pe ├«ntregul mapamond. Un exemplu al acestei abord─âri este ini╚Ťiativa ├«nfiin╚Ť─ârii Global Health Threats Council (Consiliul global pentru amenin╚Ť─âri sanitare). Identificarea din timp a amenin╚Ť─ârilor pandemice ╚Öi strategia de dezvoltare a imunit─â╚Ťii de turm─â ├«mpotriva patogenilor cunoscu╚Ťi reprezint─â un caz clasic de bun public global, non-concuren╚Ťial ╚Öi neexclusiv.

Dar contribuabilii din fiecare ╚Ťar─â ├«n parte nu s├«nt stimula╚Ťi s─â produc─â bunuri de care s─â beneficieze o lume ├«ntreag─â. ├Än plus, nu putem a╚Ötepta ca Ajutorul public pentru dezvoltare (APD) (un sistem de ajutorare al OCDE ÔÇô n. trad.) sau filantropia s─â rezolve aceast─â situa╚Ťie. Pur ╚Öi simplu, nu iese la socoteal─â. APD ├«nsuma anul trecut 180 de miliarde de dolari, cu c├«╚Ťiva donatori priva╚Ťi care au ad─âugat ni╚Öte miliarde ├«n plus. Or, bunurile publice globale necesit─â bilioane de dolari. Mai mult, bugetele de dezvoltare s├«nt ├«n prea mare m─âsur─â ciclice ╚Öi priorit─â╚Ťile se schimb─â. Iar ceea ce pare urgent ╚Öi atr─âg─âtor politic nu coincide ├«ntotdeauna cu ceea ce e important, ╚Öi anume obiectivul producerii bunurilor publice globale.

De aceea trebuie s─â introducem un nou sistem multilateral. ├Än mod ideal, elementele sale principale ar trebui s─â reflecte instrumentele folosite pentru a furniza bunuri publice na╚Ťionale: impozitare, stimulente ╚Öi responsabilitate.

├Äntruc├«t bunurile publice globale necesit─â o finan╚Ťare semnificativ─â ╚Öi constant─â, ar trebui s─â avem ├«n vedere consolidarea unei capacit─â╚Ťi fiscale mondiale subven╚Ťionate, ├«n mod universal, ├«n func╚Ťie de capacitatea de plat─â a fiec─âruia. Conducerile de la nivel na╚Ťional vor trebui, desigur, s─â asigure posibilitatea unei interven╚Ťii interguvernamentale ╚Öi intersectoriale adecvate.

Stimulentele necesare pentru a determina contribuabilii ╚Öi guvernele s─â ac╚Ťioneze vor fi greu de furnizat. Dar cele mai multe guverne iau foarte ├«n serios Consulta╚Ťiile periodice ale Articolului IV al Fondului Monetar Interna╚Ťional; includerea, aici, a unei evalu─âri a modului ├«n care trebuie abordate riscurile climaterice ╚Öi pandemice ar fi un bun ├«nceput. De asemenea, agen╚Ťiile de rating de credit ar trebui s─â-╚Öi extind─â metodologiile specifice ╚Öi ├«n domeniul evalu─ârii riscurilor guvernelor ╚Öi corpora╚Ťiilor.

Mapamondul nu e preg─âtit s─â fac─â fa╚Ť─â noii genera╚Ťii de crize. ├Än eventualitatea unei crize, mai util dec├«t s─â ne concentr─âm doar asupra deficien╚Ťelor dintr-un anumit domeniu ar fi s─â ├«n╚Ťelegem de ce s├«ntem mereu neperforman╚Ťi atunci c├«nd trebuie s─â producem bunurile publice globale, necesare solu╚Ťion─ârii tuturor acestor noi crize. P├«n─â nu rezolv─âm aceast─â problem─â, vor continua s─â apar─â lacune specifice. Dac─â amenin╚Ťarea unei noi pandemii va ap─ârea la orizont ÔÇô s─â spunem, m├«ine ÔÇô nu am fi mai bine preg─âti╚Ťi dec├«t am fost pentru COVID-19.

Actualele crize climatice, sanitare ╚Öi alimentare ar trebui s─â stimuleze colaborarea global─â necesar─â combaterii acestor amenin╚Ť─âri. Iar dac─â ele nu o fac, e legitim s─â ne ├«ntreb─âm ce anume ar putea s─â o fac─â.

Mauricio C├írdenas, fost ministru de Finan╚Ťe al Columbiei, e Visiting Senior Research Scholar la Centrul pentru politici de energie global─â al Universit─â╚Ťii Columbia, SUA.

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

´╗┐Foto: wikimedia commons

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.