Criza economic─â iminent─â a zonei euro

Lucrezia REICHLIN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 ÔÇô 9 ianuarie 2019
Criza economic─â iminent─â a zonei euro jpeg

Se pare c─â alegerile pentru Parlamentul European din luna mai a anului urm─âtor vor fi b├«ntuite de demonii l─âuntrici ai Europei ÔÇô de la conflictul cu guvernul populist al Italiei, cu privire la buget ╚Ť─ârii, p├«n─â la frontul xenofob care s-a format ├«n Grupul de la Visegr├íd. Criza partidelor tradi╚Ťionale de centru, cu un rol esen╚Ťial ├«n ob╚Ťinerea ╚Öi men╚Ťinerea consensului ├«n Uniunea European─â, este ╚Öi ea departe de a fi solu╚Ťionat─â, chiar dac─â aceste partide s-au str─âduit s─â implementeze reformele necesare. Dac─â ├«ns─â, a╚Öa cum sugereaz─â indicatorii actuali, Europa are ├«n fa╚Ť─â o ├«ncetinire economic─â, discursul preelectoral s-ar putea schimba semnificativ.

P├«n─â acum c├«teva luni, discursul standard sus╚Ťinea c─â episodul crizei economice s-a ├«ncheiat, chiar ╚Öi pentru ╚Ť─ârile grav afectate, de la periferia zonei euro. Ca atare, europenii ╚Öi-au orientat aten╚Ťia c─âtre alte probleme, precum refugia╚Ťii ╚Öi securitatea, care amenin╚Ťau stabilitatea politic─â ╚Öi erodau consensul ├«n fa╚Ťa proiectului european.

Dar cre╚Öterea PIB din zona euro a ├«ncetinit, dup─â v├«rful din trimestrele trei ╚Öi patru ale anului 2017. Sc─âderea constant─â a economiei zonei euro ÔÇô chiar ╚Öi ├«n Germania, PIB-ul a sc─âzut ├«n al treilea trimestru al lui 2018 ÔÇô nu preveste╚Öte nimic bun pentru UE, care s-ar putea confrunta cu o dubl─â criz─â ÔÇô politic─â ╚Öi economic─â.

├Äntrebarea evident─â este de ce redresarea zonei euro este ├«n declin, chiar dac─â e sus╚Ťinut─â din plin de politici monetare expansioniste. De fapt, dac─â aceast─â cre╚Ötere ╚Öi-a atins cu adev─ârat punctul de maxim, asta ar implica c─â rata de cre╚Ötere poten╚Ťial─â a zonei euro este de cca. 1%. Aceast─â rat─â de cre╚Ötere a capacit─â╚Ťii poten╚Ťiale de produc╚Ťie ÔÇô cam jum─âtate din trend-ul de dinainte de criz─â ÔÇô e asociat─â cu o rat─â total─â a ╚Öomajului de aproximativ 8%.

Stagnarea cre╚Öterii zonei euro reflect─â probleme structurale mai vechi ╚Öi mai noi, mo╚Ötenirea ultimei crize (care ├«nc─â apas─â asupra calit─â╚Ťii activelor bancare), nivelurile ridicate de ├«ndatorare din anumite ╚Ť─âri ╚Öi ╚Öocurile externe care au afectat cererea. Altfel spus, Europa se confrunt─â cu amenin╚Ť─âri la adresa propriului poten╚Ťial de cre╚Ötere, dar ╚Öi cu for╚Ťe negative ciclice. Acestea din urm─â cu prec─âdere cer o reac╚Ťie agresiv─â: nu ├«n ultimul r├«nd, deoarece, dac─â economia zonei euro ar intra, ├«ntr-un viitor apropiat, ├«n recesiune, ar avea un num─âr restr├«ns de instrumente politice cu care s─â o contracareze.

Chiar dac─â Europa are acum instrumente mai bune de gestionare a crizei dec├«t pe vremea recesiunii din 2011, ele s├«nt incomplete. ├Än plus, Banca Central─â European─â va avea un spa╚Ťiu mai restr├«ns de manevr─â pentru aplicarea politicilor monetare de stimulare economic─â: nivelul dob├«nzilor e deja zero, iar un nou program pentru achizi╚Ťii de active ar fi inevitabil unul controversat.

Politica fiscal─â se afl─â, la r├«ndul ei, ├«ntr-o situa╚Ťie precar─â. Desigur, e esen╚Ťial ca gre╚Öeala f─âcut─â ├«n 2009, c├«nd liderii UE au adoptat o consolidare fiscal─â rapid─â ├«nainte ca redresarea s─â fie complet─â, s─â nu se mai repete. Dar, pentru a contracara recesiunea ciclic─â, stimularea economic─â r─âm├«ne indispensabil─â.

Iar o nou─â recesiune ar duce la o divizare ╚Öi mai acut─â a pie╚Ťelor financiare la nivel na╚Ťional, consolid├«nd totodat─â corela╚Ťia dintre riscurile de ╚Ťar─â ╚Öi cele bancare. Multe ╚Ť─âri vor avea o marj─â redus─â pentru politici fiscale anticiclice, datorit─â reglement─ârilor UE cu privire la datoria public─â sau ├«n virtutea faptului c─â toleran╚Ťa pie╚Ťei pentru datoria public─â este mai sc─âzut─â ├«ntr-o uniune monetar─â, dup─â cum s-a v─âzut ├«ncep├«nd cu 2010. Cre╚Öterea primelor de risc submineaz─â efectul expansionist al deficitelor fiscale chiar ╚Öi ├«n timpul recesiunilor.

Mai mult, dat─â fiind lipsa unei capacit─â╚Ťi fiscale comune, nu exist─â un mecanism sau o institu╚Ťie care s─â poat─â aplica un stimul fiscal zonei euro ├«n ansamblu. Iar reforme care s─â vizeze aceast─â stare de fapt nu vor ap─ârea ├«n urm─âtoarele luni.

Fire╚Öte, dac─â capacitatea fiscal─â a unei ╚Ť─âri este sl─âbit─â, ea poate reac╚Ťiona prin coordonarea politicilor monetare ╚Öi fiscale. Pentru ca aceast─â m─âsur─â s─â func╚Ťioneze ├«n zona euro, ╚Ť─ârile membre trebuie s─â fac─â un efort comun. Ele trebuie s─â convin─â ÔÇô cu ocazia uneia dintre miile de ├«nt├«lniri oficiale ╚Öi neoficiale dintre ╚Öefii de stat ╚Öi mini╚Ötrii de Finan╚Ťe ai zonei euro ÔÇô asupra unei pozi╚Ťii comune de politic─â fiscal─â.

Asta nu va oferi pie╚Ťelor o asigurare deplin─â, deoarece e pu╚Ťin probabil ca un astfel de acord s─â includ─â o garan╚Ťie comun─â nelimitat─â pentru noi titluri de debit emise de ╚Ť─âri deja ├«ndatorate. Dar ar demonstra cel pu╚Ťin c─â ╚Ť─ârile zonei euro recunosc importan╚Ťa coordon─ârii politicilor ÔÇô de consolidare fiscal─â, ├«n timp de stabilitate, sau de politic─â fiscal─â anticiclic─â, ├«n timp de criz─â ÔÇô ├«n vederea diminu─ârii ╚Öanselor unei crize a datoriilor ├«n economiile mai slabe ale uniunii monetare.

Dar, cel important, o astfel de coordonare va contribui ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â la rec├«╚Ötigarea ├«ncrederii reciproce, at├«t de zdruncinat─â ├«n Europa. Ceea ce ar putea duce la o respingere categoric─â a tacticii, adoptat─â de ╚Ť─âri ca Italia, de ├«nfruntare agresiv─â a autorit─â╚Ťilor UE. Cet─â╚Ťenii din ├«ntreaga Uniune European─â vor merge ├«n luna mai la vot; un astfel de mesaj ar putea aduce o schimbare major─â. 

Lucrezia Reichlin, fost director de cercetare la Banca Central─â European─â, este profesor de Economie la London Business School. 

┬ę Project Syndicate, 2018
www.project-syndicate.org

traducere din limba englez─â de Matei PLE┼×U

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.