Criza, ca o lebăda neagră

Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Federico Fubini publică în Foreign Policy un foarte interesant articol despre ultima reuniune de la Davos (http://www.foreignpolicy.com/story/ cms.php?story_id=4656). Jurnalistul italian a realizat un sondaj printre 60 de conducători de mari bănci prezenţi la prestigioasa reuniune, întrebîndu-i dacă se simt responsabili în vreun fel de actuala criză financiară. 63,5% au răspuns negativ - nu se simt în nici un fel răspunzători. 31,5% au răspuns pozitiv şi 5% au răspuns dubitativ, "poate". Dintre cei care au admis că au o anumită răspundere, 68,7% au răspuns că au greşit pentru că au fost prea optimişti, 31,3% au răspuns că "au continuat să danseze cît timp muzica a continuat să cînte" şi nici unul nu a admis că a acţionat din lăcomie. Rezultatele acestui inedit sondaj nu aduc nimic nou pentru cineva cît de cît familiarizat cu natura umană. Confruntaţi cu dezastrul, cei mai mulţi dintre cei care l-au produs neagă orice responsabilitate, iar toţi cei puţini care admit că au greşit vor spune că au făcut-o dintr-un exces al unei calităţi sau din cauza celorlalţi. Sînt sigur că aţi observat că dacă întrebi pe cineva ce defecte are, răspunsul va indica, în general, un exces de calitate. Astfel, defectele cele mai întîlnite sună cam aşa: "sînt prea bun", "sînt prea sincer", "am prea multă încredere în oameni", "sînt prea cinstit", "sînt prea harnic", "vreau prea mult să fac bine" şi altele asemenea. Şi marii dirijori ai finanţelor lumii sînt oameni, în cele din urmă. Nimeni nu va admite că răul care a generat totul sălăşluieşte în el însuşi. Dar, dincolo de limitele naturii umane şi de efortul supraomenesc necesar cuiva ca să-şi poată recunoaşte propriul viciu, e ceva de natură să ne alarmeze pe noi, cei care chiar nu avem nici o vină pentru actuala criză, dar îi suportăm din plin efectele. Din răspunsurile celor de la Davos, se vede că şanse ca lucrurile să se îndrepte sau, mai mult, şanse să nu se mai repete prea curînd o asemenea criză nu sînt. Adesea, criza ne-a fost prezentată ca un fel de fatalitate, ca un fel de pedeapsă căzută din cer, ca un fel de eveniment pur obiectiv (în sensul că este cu totul în afara voinţelor noastre), cam cum este meteorologia. Aşa cum n-ai ce-i face cînd ninge, n-ai ce-i face nici cînd vine o criză ca aceasta. De altfel, organizatorii reuniunii de la Davos din acest an l-au invitat pentru o conferinţă pe Nassim Nicholas Taleb, autorul Lebedei negre, un best-seller care dezvoltă teoria existenţei unor evenimente de imens impact care nu pot fi prevăzute. Acest gen de evenimente sînt suav plasate sub numele "lebăda neagră". Taleb enumeră apariţia computerului, a Internetului şi atacurile de la 11 septembrie în lunga listă de "lebede negre" care au marcat omenirea. Se ştie - pînă în secolul al XVII-lea, toată lumea era convinsă că lebedele nu pot fi decît albe, deşi Juvenal scrisese în primul secol că văzuse o astfel de pasăre rară. Cînd existenţa lebedelor negre a devenit un loc comun în cunoaştere, metaforele clasice, deja arhicunoscute, în centrul cărora stă ideea surprizei totale, a şocului, a imprevizibilului, a imposibilului care, totuşi, se întîmplă, nu au dispărut. Din cîte ne spune Fubini, mai toată elita business-ului mondial prezentă la Davos a fost extrem de încîntată cînd Taleb şi-a expus teoria, iar motivul e lesne de dedus. Teoria lebedei negre aduce scuza perfectă şi, odată cu ea, liniştirea oricărei conştiinţe cît de cît frămîntate. Cînd lumea întreagă reproşează elitei financiare lăcomia şi fudulia, răspunsul dat de teoria lebedei negre e menit să întoarcă reproşul: lumea întreagă reacţionează vulgar, emoţional şi neinformat în faţa unei lebede negre care a apărut de nu se ştie unde în cîrdul de lebede albe. Ei bine, tocmai această atitudine, care vine, cel mai probabil, dintr-o predispoziţie a naturii noastre căzute, îngrijorează. Pînă la urmă - vorba lui Milton - şiretenia Diavolului constă tocmai în faptul că mintea noastră poate foarte uşor să explice că paradisul e infern şi infernul e paradis. Ştim bine că omul este singura creatură care nu învaţă din propriile-i greşeli. Aşadar, e de aşteptat ca această criză să se repete cîndva. Sigur, vor achiesa la această sumbră predicţie toţi cei care admit analiza conform căreia actuala criză îşi are originea într-o gravă defecţiune apărută în ultimele decenii în temeiul etic al capitalismului. Toţi ceilalţi, printre care cei care cred în caracterul ciclic şi inevitabil al acestui gen de crize sau cei care cred, pur şi simplu, că această criză este un fenomen pasager rezultat dintr-un management nefericit, vor crede că greşesc. Dar şi mai îngrijorător este faptul că oamenii care au produs această criză sînt cam tot aceia chemaţi să ne scoată din ea. Guvernele care i-au lăsat pe financiari să inventeze şi să practice mecanisme absurde, cum ar fi acela de a cîştiga bani pe bursă din pariuri pe căderea unor acţiuni şi care au avut sub ochi întregul joc cu bani virtuali, sînt cele de la care sperăm salvarea. Băncile care au împrumutat oameni care era evident că nu pot returna niciodată creditul sînt exact acelea de la care aşteptăm, acum, relansarea sănătoasă. Or, dacă ei nu îşi recunosc greşelile, atunci cum ne vor lecui?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.