Creşterea şi descreşterea sociologiei – o poveste dîmboviţeană, tristă

Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
Bun şi rău jpeg

Dintre ştiinţele zise „sociale“, probabil că soarta cea mai spectaculoasă în lumea românească de după 1990 a avut-o sociologia. După căderea comunismului, foarte rapid, lumea românească a învăţat cum stă treaba cu sondajele de opinie. Ca să rezum vulgata în materia asta, sondajele sînt acele măsurători ale opiniei publice care îţi spun cine cîştigă alegerile dacă (vorbă de lemn din chestionarele noastre!) alegerile ar avea loc duminica viitoare. Sondajele au devenit un fel de bol de cristal ştiinţific, în care „vrăjitoare“ cu temei academic pot citi viitorul. Nu i-a luat mult minţii româneşti să-şi imagineze că, dacă cineva poate citi viitorul, se cheamă că îl poate şi influenţa. A început, aşadar, apetitul feluritor oameni puternici pentru sociologi (perfect identic ca mecanism psihologic cu apetitul antic şi feudal al monarhilor pentru cititori în stele şi detectori de destin). Pe logica pieţei, cînd a apărut nevoia a apărut şi oferta. Pe măsură ce interesul general pentru sondaje a crescut, numărul celor care au anunţat că sînt specialişti în facerea, dar mai ales în desfacerea sondajelor a crescut şi el. Au apărut puzderie de „institute de sondare“ şi încă şi mai mulţi comentatori de sondaje. A venit moda cuvintelor „trend“, „notorietate“, „încredere“, „intenţie de vot“ şi alte asemenea. 

Însă inflaţia de sondaje a dus la un recul al prestigiului profesiei. Nu doar că în momentele cruciale s-a dovedit că sondajele spun neadevăruri. Votul prezidenţial din 2014 fiind doar ultimul moment eclatant în care s-a dovedit că sondajele de opinie se înşeală. Dar a apărut ideea de tot idioată şi cumplit de otrăvitoare că sondajele au şi efect manipulator. Nu ştiu cine a venit cu ideea că graficele de pe televizor au efect halucinogen asupra maselor. Că, dacă vrei să influenţezi o opinie, spui prin uneltele tale de propagandă că toată lumea crede ceva, cînd de fapt nu e aşa, şi ai rezolvat treaba. 

De altfel, cazul sondajelor este, cumva, similar cu cazul presei. Toată lumea e de acord că presa minte, dar totuşi încrederea în presă e foarte ridicată – ne spun… sondajele. De ce? Pentru că termenul „presă“ e general şi cuprinde atît presa cu care nu sîntem de acord şi care, evident, minte, dar şi presa cu care sîntem de acord şi care, la fel de evident, spune adevărul. Să zicem că un credincios al sectei mediatice a lui Dan Voiculescu este întrebat dacă are încredere în presă. Va zice, cel mai probabil, „da“, gîndindu-se la Antena 3,

şi altele asemenea. Întrebat dacă presa minte, va zice „da“, gîndindu-se la

sau la B1 – cuiburi de trădători băsişti nenorociţi. Cam aşa e şi cu sondajele. Înclini să le crezi pe cele care te confirmă. Or, problema cea mai mare a sondajelor de opinie este chiar asta: că au ajuns ca presa. 

Prestigiul real, temeinic, al sociologiei vine din conţinutul ei epistemologic – e ştiinţă! Cînd a ajuns ca presa, adică opinie partizană, şi-a pierdut forţa reală. De nu cumva şi-a pierdut identitatea însăşi. Spectacolul televizual al alegerilor, în care fiecare televiziune de ştiri anunţă sondajul ei care, să vezi drăcie, coincide perfect cu opţiunea electorală a postului, a devenit un divertisment cu nervii încordaţi. Televiziunile de propagandă au, deja, „institute de casă“ menite să fabrice sondaje care să dea apă la moară propagandei. Sondaje precum cel în care 74% din români cred că Dan Voiculescu e nevinovat sînt, evident, o plăsmuire jenantă. Şi, totuşi, e sondaj. Făcut de două institute de sondare a opiniei publice. Unde presupun că lucrează sociologi, nu jurnalişti şi nici politicieni. 

Pe lîngă pericolul afilierii politice, „de casă“, mai există şi limitări – cît de fireşti sînt nu ştiu, alţii trebuie să spună. La momentul electoral din noiembrie 2014, e limpede că nici un institut de sondare nu a putut prevedea venirea la vot a un milion de oameni în plus faţă de toate estimările şi bascularea colosală a votului în direcţia Iohannis. Acest fenomen este, la scara societăţii noastre, de o amploare uriaşă. Şi totuşi nici un sociolog, instituţionalizat sau independent, nu l-a putut prezice. Sigur, după ce s-a produs, s-au întrecut în a-l explica, dar este un fapt că le-a scăpat tuturor sondorilor de opinie publică. Cum de s-a întîmplat asta? 

Impresia mea este că această deprofesionalizare a cercetării sociologice, consecinţă a arondării iniţiativelor private din domeniu, este de vină. Cred că sociologia românească se află la nivelul seismologiei din anii 1960. Pe atunci, instrumentele şi cunoştinţele despre scoarţa terestră nu permiteau prevederea cutremurelor. Puteau, doar, să le măsoare şi să le studieze de îndată ce se produceau. Acum, seismologia a ajuns să poată prevedea un cutremur cu cîteva zeci de secunde înainte de a se produce. Nu mă îndoiesc, peste o generaţie sau două, vor putea să le prevadă cu ceva mai mult timp înainte, astfel încît previziunea să fie direct utilă comunităţilor afectate. Dar trecerea de la constatare la anticipare s-a produs şi progresul e evident. În societatea românească, sociologii nu au nici instrumentele (căci sînt finanţate politic de la bun început) şi, poate, nici cunoştinţele necesare să poată prevedea un fenomen de genul celui din noiembrie 2014, adică un adevărat seism. Pur şi simplu, sociologii noştri nu pot ajunge în straturile profunde ale societăţii noastre, acolo unde un fenomen de o asemenea amploare „se cocea“, de bună seamă, de ceva timp. Căci un milion de oameni nu se reped la vot de pe o zi pe alta! Orice sociolog care crede aşa este, de fapt, la stadiul unui seismolog din anii 1960. Cînd scapă radarului tău un milion de oameni, ai o problemă fie cu radarul, fie cu vederea. 

Eu cred că societatea românească are nevoie, în dezvoltarea şi modernizarea ei, de un acompaniament cît se poate de ştiinţific. Sociologia trebuie să fie acest acompaniament. Nu rămîne decît să îmi doresc să o văd eliberată de servituţile care o fac să fie de-a dreptul ridicolă.  

Sever Voinescu este avocat şi publicist.  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

fata violata pixabay
Caz șocant la o școală gimnazială din Teleorman. O fetiță de nouă ani ar fi fost violată în toaletă
Caz șocant la școala din localitatea teleormăneană Mârzănești, unde o fetiță în vârstă de nouă ani ar fi fost violată în toaletă. În timp ce reprezentanții unității de învățământ neagă incidentul, Poliția a deschis o anchetă.
 Khaby Lame Captură video
De la muncitor sărac la cel mai urmărit influencer TikTok: povestea de succes a lui Khaby Lame
Khaby Lame, un tânăr de 22 de ani, a ajuns să fie cel mai urmărit influencer de pe TikTok.
Iohannis Summit NATO FOTO Presidency
Țările NATO din Europa Centrală și de Est susțin aderarea Ucrainei, cerând statelor membre să crească ajutorul militar
Statele NATO din Europa Centrală și de Est au transmis că susțin aderarea Ucrainei și Georgiei la alianță și că nu recunosc referendumurile prin care Rusia a anexat teritoriile Ucrainei.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.