Cre╚Öterea na╚Ťionalismului dup─â c─âderea Zidului Berlinului

George SOROS
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 822 din 21ÔÇô27 noiembrie 2019
Cre╚Öterea na╚Ťionalismului dup─â c─âderea Zidului Berlinului jpeg

C─âderea Zidului Berlinului ├«n noaptea de 8 noiembrie 1989 a accelerat dramatic ╚Öi subit c─âderea comunismului ├«n Europa. Sf├«r╚Öitul interdic╚Ťiilor de c─âl─âtorie ├«ntre Germania de Est ╚Öi cea de Vest a dat o lovitur─â letal─â societ─â╚Ťii ├«nchise a Uniunii Sovietice. Ceea ce a marcat totodat─â un punct culminant al ascensiunii societ─â╚Ťilor deschise.

Am ├«nceput s─â m─â implic ├«n ceea ce numesc filantropie politic─â cu zece ani mai devreme. Am devenit un ap─âr─âtor al conceptului de societate deschis─â, pe care mi l-a insuflat Karl Popper, mentorul meu de la London School of Economics. Popper m-a ├«nv─â╚Ťat c─â nu putem ob╚Ťine cunoa╚Öterea perfect─â ╚Öi c─â ideologiile totalitare, care pretind c─â se afl─â ├«n posesia adev─ârului ultim, pot prevala numai prin mijloace represive.

├Än anii 1980 am sprijinit disiden╚Ťii de pe ├«ntreg cuprinsul imperiului sovietic, iar ├«n 1984 am reu╚Öit s─â ├«ntemeiez o funda╚Ťie ├«n Ungaria, ╚Ťara mea de ba╚Ötin─â. Am sprijinit financiar orice activitate care nu era ini╚Ťiat─â de statul monopartinic. Ideea mea era c─â, prin ├«ncurajarea activit─â╚Ťilor non-partinice, ├«i voi determina pe oameni s─â devin─â con╚Ötien╚Ťi de falsitatea dogmei oficiale ÔÇô ceea ce a func╚Ťionat de minune. Cu un buget anual de trei milioane de dolari, funda╚Ťia a devenit mai puternic─â dec├«t Ministerul maghiar la Culturii.

Am devenit obsedat de filantropia politic─â ╚Öi, c├«nd imperiul sovietic s-a pr─âbu╚Öit, am ├«ntemeiat funda╚Ťii ├«n tot mai multe ╚Ť─âri. Bugetul meu anual a s─ârit de la trei la trei sute de milioane de dolari, ├«n doar c├«╚Ťiva ani. A fost o perioad─â de entuziasm nebun. Societ─â╚Ťile deschise erau ├«n cre╚Ötere ╚Öi cooperarea interna╚Ťional─â era credoul dominant.

Treizeci de ani mai t├«rziu, situa╚Ťia e cu totul diferit─â. Cooperarea interna╚Ťional─â s-a lovit de obstacole serioase, iar credoul dominant a devenit na╚Ťionalismul. P├«n─â acum, na╚Ťionalismul s-a dovedit a fi cu mult mai puternic ╚Öi mai perturbator dec├«t interna╚Ťionalismul.

Dar acest rezultat nu a fost inevitabil. Dup─â c─âderea Uniunii Sovietice ├«n 1991, SUA au r─âmas singura superputere ├«n via╚Ť─â, dar nu au reu╚Öit s─â fie la ├«n─âl╚Ťimea responsabilit─â╚Ťilor pe care li le impuneau noua pozi╚Ťie. SUA erau mai interesate s─â se bucure de statutul de ├«nving─âtor ├«n R─âzboiului Rece. America nu a reu╚Öit s─â ofere o m├«n─â de ajutor ╚Ť─ârilor din fostul bloc sovietic, care se aflau ├«ntr-o situa╚Ťie disperat─â, ci a urmat prescrip╚Ťiile unui Washington Consensus neoliberal.

Acesta a fost momentul ├«n care China ╚Öi-a ├«nceput periplul extraordinar de cre╚Ötere economic─â, f─âcut posibil de adeziunea ÔÇô cu sprijinul SUA ÔÇô la Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului ╚Öi la alte institu╚Ťii financiare interna╚Ťionale. ├Än cele din urm─â, China a preluat de la Uniunea Sovietic─â rolul de poten╚Ťial rival al SUA.

Washington Consensus a pornit de la premisa c─â pie╚Ťele financiare s├«nt capabile s─â-╚Öi corecteze propriile excese monetare ╚Öi c─â, ├«n cazul ├«n care acestea nu reu╚Öesc, b─âncile centrale vor prelua institu╚Ťiile defectuoase, integr├«ndu-le ├«n unele mai mari. Ceea ce a fost o premis─â fals─â, dup─â cum a dovedit-o criza financiar─â din 2007-2008.

Crash-ul din 2008 a pus cap─ât domina╚Ťiei globale indiscutabile a SUA ╚Öi a catalizat cre╚Öterea na╚Ťionalismului. El a ├«ntors totodat─â sor╚Ťii ├«mpotriva societ─â╚Ťilor deschise. Protec╚Ťia de care acestea se bucurau din partea SUA era ├«ntotdeauna indirect─â ╚Öi, uneori, insuficient─â, dar suspendarea ei le-a f─âcut vulnerabile ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârii na╚Ťionalismului. Mi-a luat ceva vreme p├«n─â am ├«n╚Ťeles asta, dar dovezile erau incontestabile. Societ─â╚Ťile deschise au fost ├«mpinse ├«n defensiv─â, pe ├«ntinsul ├«ntregului mapamond.

Mi-a pl─âcut s─â cred c─â punctul culminant al acestei involu╚Ťii a fost atins ├«n 2016, odat─â cu referendumul Brexit al Marii Britanii ╚Öi cu alegerea lui Donald Trump ca pre╚Öedinte al SUA, dar problema nu este ├«nc─â tran╚Öat─â. Perspectivele societ─â╚Ťilor deschise s├«nt agravate de dezvoltarea extrem de rapid─â a inteligen╚Ťei artificiale. Ea poate produce instrumente de control social care pot ajuta guvernele represive ╚Öi care reprezint─â un pericol mortal pentru societ─â╚Ťile deschise.

apple 5g chip jpg jpeg

De exemplu, pre╚Öedintele chinez Xi Jingping a demarat elaborarea unui a╚Öa-zis sistem de credit social. Dac─â va reu╚Öi s─â-l definitiveze, statul va ob╚Ťine controlul total asupra cet─â╚Ťenilor s─âi. E ├«ngrijor─âtor faptul c─â opinia public─â chinez─â g─âse╚Öte atr─âg─âtor sistemul de credit social, deoarece ofer─â servicii indisponibile ├«nainte. Sistemul promite combaterea criminalit─â╚Ťii ╚Öi le ofer─â cet─â╚Ťenilor un ghid de evitare a problemelor. Mai ├«ngrijor─âtor e faptul c─â statul chinez ar putea vinde acest sistem oric─ârui poten╚Ťial dictator din lume, care va deveni astfel dependent politic de China.

Din fericire, China lui Xi are un c─âlc├«i al lui Ahile: ea depinde de furnizarea de c─âtre SUA a microprocesoarelor de care au nevoie companiile 5G, precum Huawei ╚Öi ZTE. Din nefericire ├«ns─â, se ╚Ötie c─â Trump ├«╚Öi pune interesele personale mai presus de cele na╚Ťionale, iar afacerile 5G nu vor face excep╚Ťie. At├«t el, c├«t ╚Öi Xi au probleme politice acas─â, iar la negocierile comerciale cu Xi, Trump a pus Huawei pe masa tratativelor ╚Öi a convertit microcipurile ├«n moned─â de schimb.

Rezultatul e imprevizibil, ├«ntruc├«t depinde de o serie de decizii care ├«nc─â nu au fost luate. Tr─âim ├«n vremuri ale schimb─ârii, c├«nd paleta posibilit─â╚Ťilor este cu mult mai vast─â dec├«t de obicei ╚Öi c├«nd rezultatul este mai incert dec├«t ├«n vremuri normale. Singurul lucru pe care ne putem bizui s├«nt convingerile noastre.

S├«nt devotat scopurilor urm─ârite de societ─â╚Ťile deschise, indiferent de rezultat. Aceasta e diferen╚Ťa dintre munca pentru o funda╚Ťie ╚Öi ├«ncercarea de a c├«╚Ötiga bani la burs─â.

George Soros este pre┼čedintele funda┼úiilor Soros Fund Management ┼či Open Society. Un pionier al industriei hedge-fund, el este autorul mai multor volume, printre care The Alchemy of Finance, The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis of 2008 and What it Means ╚Öi The Tragedy of the European Union: Disintegration or Revival? Cea mai recent─â carte: In Defense of Open Society (Public Affairs, 2019).

┬ę Project Syndicate, 2019

www.project-syndicate.org

(traducere din limba englez─â de Matei PLE╚śU)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.