Cre╚Öterea na╚Ťionalismului dup─â c─âderea Zidului Berlinului

George SOROS
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 822 din 21ÔÇô27 noiembrie 2019
Cre╚Öterea na╚Ťionalismului dup─â c─âderea Zidului Berlinului jpeg

C─âderea Zidului Berlinului ├«n noaptea de 8 noiembrie 1989 a accelerat dramatic ╚Öi subit c─âderea comunismului ├«n Europa. Sf├«r╚Öitul interdic╚Ťiilor de c─âl─âtorie ├«ntre Germania de Est ╚Öi cea de Vest a dat o lovitur─â letal─â societ─â╚Ťii ├«nchise a Uniunii Sovietice. Ceea ce a marcat totodat─â un punct culminant al ascensiunii societ─â╚Ťilor deschise.

Am ├«nceput s─â m─â implic ├«n ceea ce numesc filantropie politic─â cu zece ani mai devreme. Am devenit un ap─âr─âtor al conceptului de societate deschis─â, pe care mi l-a insuflat Karl Popper, mentorul meu de la London School of Economics. Popper m-a ├«nv─â╚Ťat c─â nu putem ob╚Ťine cunoa╚Öterea perfect─â ╚Öi c─â ideologiile totalitare, care pretind c─â se afl─â ├«n posesia adev─ârului ultim, pot prevala numai prin mijloace represive.

├Än anii 1980 am sprijinit disiden╚Ťii de pe ├«ntreg cuprinsul imperiului sovietic, iar ├«n 1984 am reu╚Öit s─â ├«ntemeiez o funda╚Ťie ├«n Ungaria, ╚Ťara mea de ba╚Ötin─â. Am sprijinit financiar orice activitate care nu era ini╚Ťiat─â de statul monopartinic. Ideea mea era c─â, prin ├«ncurajarea activit─â╚Ťilor non-partinice, ├«i voi determina pe oameni s─â devin─â con╚Ötien╚Ťi de falsitatea dogmei oficiale ÔÇô ceea ce a func╚Ťionat de minune. Cu un buget anual de trei milioane de dolari, funda╚Ťia a devenit mai puternic─â dec├«t Ministerul maghiar la Culturii.

Am devenit obsedat de filantropia politic─â ╚Öi, c├«nd imperiul sovietic s-a pr─âbu╚Öit, am ├«ntemeiat funda╚Ťii ├«n tot mai multe ╚Ť─âri. Bugetul meu anual a s─ârit de la trei la trei sute de milioane de dolari, ├«n doar c├«╚Ťiva ani. A fost o perioad─â de entuziasm nebun. Societ─â╚Ťile deschise erau ├«n cre╚Ötere ╚Öi cooperarea interna╚Ťional─â era credoul dominant.

Treizeci de ani mai t├«rziu, situa╚Ťia e cu totul diferit─â. Cooperarea interna╚Ťional─â s-a lovit de obstacole serioase, iar credoul dominant a devenit na╚Ťionalismul. P├«n─â acum, na╚Ťionalismul s-a dovedit a fi cu mult mai puternic ╚Öi mai perturbator dec├«t interna╚Ťionalismul.

Dar acest rezultat nu a fost inevitabil. Dup─â c─âderea Uniunii Sovietice ├«n 1991, SUA au r─âmas singura superputere ├«n via╚Ť─â, dar nu au reu╚Öit s─â fie la ├«n─âl╚Ťimea responsabilit─â╚Ťilor pe care li le impuneau noua pozi╚Ťie. SUA erau mai interesate s─â se bucure de statutul de ├«nving─âtor ├«n R─âzboiului Rece. America nu a reu╚Öit s─â ofere o m├«n─â de ajutor ╚Ť─ârilor din fostul bloc sovietic, care se aflau ├«ntr-o situa╚Ťie disperat─â, ci a urmat prescrip╚Ťiile unui Washington Consensus neoliberal.

Acesta a fost momentul ├«n care China ╚Öi-a ├«nceput periplul extraordinar de cre╚Ötere economic─â, f─âcut posibil de adeziunea ÔÇô cu sprijinul SUA ÔÇô la Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului ╚Öi la alte institu╚Ťii financiare interna╚Ťionale. ├Än cele din urm─â, China a preluat de la Uniunea Sovietic─â rolul de poten╚Ťial rival al SUA.

Washington Consensus a pornit de la premisa c─â pie╚Ťele financiare s├«nt capabile s─â-╚Öi corecteze propriile excese monetare ╚Öi c─â, ├«n cazul ├«n care acestea nu reu╚Öesc, b─âncile centrale vor prelua institu╚Ťiile defectuoase, integr├«ndu-le ├«n unele mai mari. Ceea ce a fost o premis─â fals─â, dup─â cum a dovedit-o criza financiar─â din 2007-2008.

Crash-ul din 2008 a pus cap─ât domina╚Ťiei globale indiscutabile a SUA ╚Öi a catalizat cre╚Öterea na╚Ťionalismului. El a ├«ntors totodat─â sor╚Ťii ├«mpotriva societ─â╚Ťilor deschise. Protec╚Ťia de care acestea se bucurau din partea SUA era ├«ntotdeauna indirect─â ╚Öi, uneori, insuficient─â, dar suspendarea ei le-a f─âcut vulnerabile ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârii na╚Ťionalismului. Mi-a luat ceva vreme p├«n─â am ├«n╚Ťeles asta, dar dovezile erau incontestabile. Societ─â╚Ťile deschise au fost ├«mpinse ├«n defensiv─â, pe ├«ntinsul ├«ntregului mapamond.

Mi-a pl─âcut s─â cred c─â punctul culminant al acestei involu╚Ťii a fost atins ├«n 2016, odat─â cu referendumul Brexit al Marii Britanii ╚Öi cu alegerea lui Donald Trump ca pre╚Öedinte al SUA, dar problema nu este ├«nc─â tran╚Öat─â. Perspectivele societ─â╚Ťilor deschise s├«nt agravate de dezvoltarea extrem de rapid─â a inteligen╚Ťei artificiale. Ea poate produce instrumente de control social care pot ajuta guvernele represive ╚Öi care reprezint─â un pericol mortal pentru societ─â╚Ťile deschise.

apple 5g chip jpg jpeg

De exemplu, pre╚Öedintele chinez Xi Jingping a demarat elaborarea unui a╚Öa-zis sistem de credit social. Dac─â va reu╚Öi s─â-l definitiveze, statul va ob╚Ťine controlul total asupra cet─â╚Ťenilor s─âi. E ├«ngrijor─âtor faptul c─â opinia public─â chinez─â g─âse╚Öte atr─âg─âtor sistemul de credit social, deoarece ofer─â servicii indisponibile ├«nainte. Sistemul promite combaterea criminalit─â╚Ťii ╚Öi le ofer─â cet─â╚Ťenilor un ghid de evitare a problemelor. Mai ├«ngrijor─âtor e faptul c─â statul chinez ar putea vinde acest sistem oric─ârui poten╚Ťial dictator din lume, care va deveni astfel dependent politic de China.

Din fericire, China lui Xi are un c─âlc├«i al lui Ahile: ea depinde de furnizarea de c─âtre SUA a microprocesoarelor de care au nevoie companiile 5G, precum Huawei ╚Öi ZTE. Din nefericire ├«ns─â, se ╚Ötie c─â Trump ├«╚Öi pune interesele personale mai presus de cele na╚Ťionale, iar afacerile 5G nu vor face excep╚Ťie. At├«t el, c├«t ╚Öi Xi au probleme politice acas─â, iar la negocierile comerciale cu Xi, Trump a pus Huawei pe masa tratativelor ╚Öi a convertit microcipurile ├«n moned─â de schimb.

Rezultatul e imprevizibil, ├«ntruc├«t depinde de o serie de decizii care ├«nc─â nu au fost luate. Tr─âim ├«n vremuri ale schimb─ârii, c├«nd paleta posibilit─â╚Ťilor este cu mult mai vast─â dec├«t de obicei ╚Öi c├«nd rezultatul este mai incert dec├«t ├«n vremuri normale. Singurul lucru pe care ne putem bizui s├«nt convingerile noastre.

S├«nt devotat scopurilor urm─ârite de societ─â╚Ťile deschise, indiferent de rezultat. Aceasta e diferen╚Ťa dintre munca pentru o funda╚Ťie ╚Öi ├«ncercarea de a c├«╚Ötiga bani la burs─â.

George Soros este pre┼čedintele funda┼úiilor Soros Fund Management ┼či Open Society. Un pionier al industriei hedge-fund, el este autorul mai multor volume, printre care The Alchemy of Finance, The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis of 2008 and What it Means ╚Öi The Tragedy of the European Union: Disintegration or Revival? Cea mai recent─â carte: In Defense of Open Society (Public Affairs, 2019).

┬ę Project Syndicate, 2019

www.project-syndicate.org

(traducere din limba englez─â de Matei PLE╚śU)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.