Credulitate
Se spune că speranţa moare ultima, dar uneori ea nu moare niciodată. În Statele Unite, veterani din cel de-al doilea război mondial, profesori la pensie şi mii de alţi americani în vîrstă au căzut pradă unor escroci care se prefăceau că aduc la zi dosarele lor de pensii şi de asigurări şi le curăţau în felul acesta conturile. Din mici birouri situate în Toronto sau din camere cît un hangar din India, ei obţin baza de date, informaţii personale vîndute de posesorii listelor, întreprinderi de tipul InfoUSA. "Bătrîni care caută ocazii", "3,3 milioane de bătrîni vor să facă bani", "Bătrîni în suferinţă" - 4,7 milioane de bolnavi de Alzheimer, membrii acestor asociaţii figurează cu date personale în bazele de date ale băncilor. Pe lista "Bătrîni, dar voinici" figurează 500.000 de jucători: ei depun regulat 8,5 cenţi şi printr-un sistem de loterie speră că-şi pot schimba cursul vieţii. Ziarul International Herald Tribune povesteşte ce a păţit Richard Guthrie, 92 de ani, un veteran al celui de-al doilea război mondial, înconjurat de medalii, de fotografiile celor opt copii şi de amintirile lăsate de răposata lui soţie, decedată în urmă cu opt ani. După ce hoţii au aflat informaţiile despre el, au început să-l sune ziua şi noaptea, cerîndu-i date despre conturile lui bancare. Apoi s-au dus la Wachowia, una din cele mai mari bănci din SUA, şi l-au lăsat fără nici un ban în cont. "Îmi plăceau telefoanele astea - a declarat Guthrie într-un interviu. De cînd a murit soţia mea, nu prea mai aveam cu cine să vorbesc. Nici n-am ştiut că ei m-au furat, pînă nu m-a anunţat banca." Ceea ce, nu cu mult timp în urmă, părea un delict marginal practicat de persoane fără anvergură criminală a devenit o întreprindere globală, din cauza disponibilităţii băncilor de a acorda autorizaţii pentru cercetarea datelor lor; acum, mai nimeni nu-şi poate simţi banii în siguranţă. Unele companii, printre care şi Wachovia, le-au dat înapoi banii celor fraudaţi, dar asta nu înseamnă că au încetat orice contact cu bandele de escroci. "Americanii în vîrstă sînt clienţi perfecţi ai teleshop-ului - spun analiştii - pentru că stau mult în casă, serviciile care aduc marfa acasă le sînt de un mare ajutor şi acceptă bucuroşi conversaţia cu promotorii vînzărilor prin corespondenţă". Sau conversaţia cu cei care nu vînd nimic, dar cumpără speranţe şi credulitate. Nu costă mult. ( M. B. )
