Credinţă şi superstiţie - punctaj vesperal

Valentin STÂNGĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În genere, românii cred despre ei că sînt o seminţie credincioasă, un popor mai devot decît altele. Cînd vine vorba de ceruri, de solemnităţi cu patrafir şi de proporţiile evlaviei strămoşeşti, afişăm, adesea, o competenţă în plus, o volubilitate de expert. Ne desfătăm cu miracole (îndeobşte spitaliceşti), deschidem vitrina cu mucenici, ne amintim de integritatea religioasă a „vedetelor“ de letopiseţ. Ştefan, bunăoară, era „mare“ şi „sfînt“, Ţepeş combătea feroce păgînimea, Brîncoveanu şi feciorii săi au fost descăpăţînaţi la Istanbul, în urma refuzului prompt de a trece la islam. Ar reieşi de aici că „a fi credincios“ e un subînţeles milenar în spaţiul românesc, o „dotaţie“ etnică, un atu existenţial la-ndemînă. Judecînd după suprafeţe, musteşte plaiul de blagocestivi. Ne facem cruci cu o pavloviană ritmicitate, traficăm intens anafură (în şerveţel) şi apă sfinţită (la bidon), postim (făcînd cu ochiul, înfometaţi, rudelor mai laxe).

În fond, nu putem altfel, iar „bunul român“ e mereu gata să puncteze lămuritor: călcîiele divine miros a Parîng, bisericile noastre sînt „sarea“ Ortodoxiei, pînă şi Necuratul carpatin e mai alert şi mai ofensiv decît demonul limitrof... Numai că, dopaţi cu atîta văzduh şi fezandaţi în grele parfumuri de tămîie, trăim în plină obnubilare, practicînd, cel mai adesea, o formă sau alta de superstiţie. Superstiţia, ca patologie a raportării la sacru, e una din modalităţile cele mai răspîndite de a rata universul, infinit mai complicat, al credinţei.

Înainte de toate, credinciosul e cineva care Îl iubeşte sincer şi Îl caută asiduu pe Dumnezeu. Nu un flaşnetar al Revelaţiei, dar nici un insomniac perplex, ci mai degrabă un neliniştit orientat. Cu alte cuvinte, e vorba de o categorie de oameni ce pariază pe Nevăzut, fără sacrificiul neghiob al discernămîntului. Superstiţiosul, în schimb, pune în circulaţie un absolut contrafăcut şi o epură a Creaţiei ce reproduce, la scară cosmică, profilul unei societăţi totalitare. Zeul acestuia e, de fapt, un binom umoral – mînie-satisfacţie –, iar universul – vasta Lui jurisdicţie. Apoi: pentru credincios, lumea, în împestriţarea ei, e cadrul optim al degroşării de sine, ambientul intermediar al propriului efort spiritual. În concepţia omului superstiţios, realitatea empirică ia chipul unui angrenaj fatidic, în măruntaiele căruia poţi lesne dospi ori capota, în funcţie de rigorisme calendaristice, respectiv – licenţe nesăbuite. De aceea, superstiţiosul cultivă profilaxiile apotropaice şi se administrează în aşa fel încît să nu calce în străchini, să nu indispună pronia, să nu fie neconform. Exponent al unei „religiozităţi captive“ (ar fi spus Czeslaw Milosz), superstiţiosul e actantul (îmbîcsit) al precauţiilor de protocol, al scuipatului în sîn, al literalismului hermeneutic.

Credinciosul creştin – merită să amintim – are mereu în vedere performanţa unei slujiri (imitatio Christi), trăind integral paradoxul smereniei înălţătoare. Omul superstiţiei se comportă aidoma unui lacheu: e slugarnic (pandant al unei egolatrii speriate), gestual, lacom de recompense lumeşti şi fantaste hatîruri postume. E oricînd dispus să firitisească popi, să ţuce moaşte, să finanţeze amplu Biserica pentru a se regăsi, îngroşat, în vreun pomelnic cu sponsori. Şi, bineînţeles, să numere conştiincios abaterile celorlalţi, turpitudinile aproapelui, paiele din ochiul fratelui său.

În fine, omul credinţei îşi trăieşte tensiunea şi acumulările propriului destin spiritual într-o firească discreţie, fără exhibări electorale, fără patetisme „telegenice“. El ştie cît de smintitoare poate fi rampa şi cît de sterilă sufleteşte e cucernicia de paradă. La antipodul credinciosului, superstiţiosul e fudul, histrionic, marţial. Căci mîntuirea lui e algoritmică şi exemplară. Asemenea gratificaţiilor sub dictatori.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii