Covizi

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
„Cu bule“ jpeg

Una dintre cele mai frapante noutăți lexicale ale registrului colocvial din ultimele luni este substantivul masculin covid, cu pluralul covizi. Procesul de răspîndire a formei și de modificare a sensurilor sale a fost rapid și internațional. Denumirea atribuită oficial bolii provocate de noul coronavirus – COVID-19, prescurtare din formula în engleză coronavirus disease 2019 (scrierea integrală cu majuscule datorîndu-se tocmai statutului de acronim) – a apărut la începutul anului 2020 și a fost imediat răspîndită prin mass-media din lumea întreagă. În română (ca și în alte limbi), pe măsură ce intra în uzul curent, cuvîntul a început să fie scris doar cu inițială majusculă („bolnavi sau suspecți de infectare cu Covid-19”) și chiar (odată cu schimbările de sens) a fost tratat ca un substantiv comun, scris integral cu minuscule. Un prim transfer semantic s-a petrecut de la denumirea bolii la cea a virusului (acesta din urmă avînd mai multe nume științifice, între care acronimul de sursă engleză SARS-CoV-2). Pluralul covizi a fost folosit ca denumire glumeață a coronavirusului, asociindu-se în exemplul următor unei personificări și unui calambur: „Mai e o speranță: stafilococii, klebsiella, piocianicul și alți băștinași ai spitalelor românești să sară la veneticii covizi, năvălitori pe moșiile și pacienții lor” (Cristian Tudor Popescu, Nu cîinii umblă cu covizi în coadă, republica.ro).

Mai frecventă și chiar mai spectaculoasă este trecerea de la denumirea bolii la sensul „persoană infectată cu coronavirusul”, „bolnav de Covid”: „Vînătoarea de «covizi». Românii infectaţi cu SARS-CoV-2 şi externaţi la cerere, căutaţi de autorităţi pe baza noii legi a carantinării” (adevarul.ro); „Născută printre «covizi»! Viața își urmează cursul!” (vremeanoua.ro); „Cine e de vină pentru «covizii» liberi? Previzibilul vid al liberării” (sportmedia.ro); „Restaurantul a fost amendat după ce a ţinut o cununie şi un botez care s-au lăsat cu... «covizi»” (ebihoreanul.ro). Forma colocvială a fost răspîndită de presă, caracterul de inovație fiindu-i în general marcat de punerea între ghilimele. Relatările unor dialoguri și comentariile online arată că nu este vorba doar de o inovație jurnalistică, ci de un cuvînt intrat în uzul larg: „Toată lumea urla la jucători că sînt COVIZI, că sînt focar!” (sport.ro). Evoluții similare se pot găsi și în alte limbi, de exemplu în italiană sau franceză, unde cuvîntul este folosit fără mărci de flexiune, obligatorii însă în română: „i Covid erano 30” (radiolombardia.it); «25% des lits intensifs pour les Covid» (lacapitale.be). De la covizi se formează și antonime ad-hoc, precum non-covizi, indicîndu-i pe cei care nu sînt bolnavi: „non-covizii, reprimiți în spitale” (inpolitics.ro), sau mai ambiguul anti-covizi, care se poate referi la ipostaze diferite (de la medicii care luptă contra bolii la negaționiști).

Atît procedeul semantic (transferul metonimic de la numele bolii la numele persoanei bolnave), cît și regularizarea morfologică (alternanța fonetică normală, ca în guvid-guvizi, livid-livizi) presupun familiaritatea cu situația și cu termenul și o anume nonșalanță în integrarea lui în limbă – în opoziție cu păstrarea nealterată a unei denumiri științifice. Mecanismul metonimic – ilustrînd tendința economiei de limbaj, înlocuirea unei perifraze printr-o formă unică, mai scurtă – este specific românei actuale și are destule precedente. Cu două decenii în urmă, observasem rapiditatea cu care s-au fixat în limbă și au fost acceptate de dicționare alte substantive masculine, cu formele specifice de plural: salvamari și aurolaci. În ambele cazuri, s-a produs un transfer metonimic: de la denumirea (fără formă de plural) a instituției (Salvamar) la cea a angajaților, respectiv (cu ulterioare extinderi semantice) de la denumirea unui produs (Aurolac) la cea a consumatorilor. Alte inovații similare s-au dovedit efemere, și-au păstrat caracterul accidental sau au avut doar o circulație limitată: despre caritași (participanți – în general păcăliți – la jocul piramidal Caritas, de la începutul anilor ʼ90) nu prea se mai vorbește; foarte rar apare forma salvamonţi („au fost salvați de salvamonți”, b1.ro); mai multe atestări (dar nu și șansa de intrare în dicționare) are forma divertiși (denumindu-i pe foștii membri ai trupei Divertis).

E caracteristic pentru colocvialisme să introducă note ironice și umoristice chiar în desemnarea unor situații grave. Expresivitatea pluralului covizi e o surpriză pur lingvistică, neasociată cu o atitudine de susținere sau contestare a normelor sanitare. Presupune o lipsă de seriozitate care poate fi și o formă a hazului de necaz.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii