Convulsiile imperiului. Care vor fi consecin╚Ťele r─âzboiului pentru Rusia ╚Öi Ucraina

Iurii ANDRUHOVÎCI
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
image

Acest r─âzboi, ├«n convingerea mea profund─â, va fi cauza mor╚Ťii Rusiei ÔÇô mi se pare c─â aceasta este menirea Ucrainei ca atare.

Ma╚Öin─âria de stat rus─â, sistemul rus de ast─âzi are propriile sale nume ╚Öi chipuri specifice, dar de fapt, din punct de vedere istoric, este o ÔÇ×cultur─âÔÇŁ foarte lung─â a crimelor, o ÔÇ×cultur─âÔÇŁ a crimelor ├«n mas─â. Aceasta este o tradi╚Ťie care nu ├«ncepe c├«ndva ├«n secolul trecut, ci se extinde ├«n ad├«ncul statalit─â╚Ťii moscovite. Probabil nu se opre╚Öte nici m─âcar la Batur├«n-ul ars de Men╚Öikov, dar merge mai departe, chiar mai ad├«nc ÔÇô poate la Kiev, care a fost distrus de Andrei Bogoliubski. Asist─âm ├«n permanen╚Ť─â la aceast─â agresiune, la aceast─â ur─â a poporului din nord-est fa╚Ť─â de poporul nostru, o ur─â care ├«ntr-o mare m─âsur─â este amestecat─â cu invidia elementar─â, cu faptul c─â la noi totul este mai bun, c─â s├«ntem mai frumo╚Öi, mai talenta╚Ťi, mai buni ╚Öi a╚Öa mai departe ÔÇô se poate construi un ╚Öir ├«ntreg de motive, dac─â-mi permite╚Ťi s─â le numesc a╚Öa, motive care au dat na╚Ötere acestei anticulturi a nimicirii, a distrugerii totale, a arderii oric─ârei manifest─âri de via╚Ť─â.

C├«nd ne g├«ndim de ce nu am vrut s─â vedem aceast─â parte a istoriei noastre nici dup─â ce ne-am c├«╚Ötigat independen╚Ťa ├«n 1991, trebuie s─â spunem mai ├«nt├«i c─â aceast─â cunoa╚Ötere a fost strict interzis─â. P├«n─â ├«n ultimele sale zile, puterea sovietic─â a f─âcut tot posibilul s─â blocheze aceste informa╚Ťii. Pentru cei care au ├«ndr─âznit s─â le r─âsp├«ndeasc─â, totul se ├«ncheia cu dosar penal pentru calomnie, pentru insultarea guvernului sovietic ÔÇô ╚Öi a durat chiar p├«n─â la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ80, c├«nd perestroika ╚Öi glasnost, proclamate la Moscova, au luat amploare. Adic─â oamenii care aveau aceste cuno╚Ötin╚Ťe le ├«mp─ârt─â╚Öeau de regul─â doar ├«n cercul celor apropia╚Ťi.

L├«ng─â Demianiv Laz (un loc de l├«ng─â Ivano-Frankivsk unde au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi ├«n mas─â prizonierii din ├«nchisoarea NKVD ├«n anii 1939-1941) locuiau oameni care au fost martori la aceste crime, dar nu au vorbit despre ele nici ├«n anii ÔÇÖ50, nici ├«n anii ÔÇÖ60 ╚Öi nici ├«n anii ÔÇÖ70. Despre Holodomorul din 1932-1933 au ├«nceput s─â vorbeasc─â deschis abia c├«nd nu a mai existat urm─ârire penal─â pentru asta. ╚śi acest lucru arat─â doar c─â sistemul sovietic totalitar, o ma╚Öin─ârie represiv─â, a supravegheat cu aten╚Ťie ╚Öi s-a asigurat s─â fie uitate crimele sale.

Cu toate acestea, ├«n ultimii ani de existen╚Ť─â ai URSS, noi, ucrainenii, nu aveam, de fapt, nici un motiv special s─â ne temem de agresiunea rus─â. Rusia a demonstrat o tendin╚Ť─â constant─â de a deveni un stat democratic, chiar ╚Öi mai democratic dec├«t Ucraina. ├Änceputul anilor 1990 a fost marcat de o atitudine pozitiv─â fa╚Ť─â de ceea ce se ├«nt├«mpl─â la Moscova, fa╚Ť─â de modul ├«n care ╚Ťara este reformat─â, fa╚Ť─â de modul ├«n care Rusia din epoca El╚Ť├«n ├«╚Öi demonstreaz─â natura pro-occidental─â, dorin╚Ťa de a face parte dintr-o lume democratic─â civilizat─â ÔÇô ╚Öi chiar p─ârea s─â se descurce mult mai bine dec├«t Ucraina post-comunist─â cu pre╚Öedintele-partocrat de atunci. ╚śi astfel a fost creat─â iluzia siguran╚Ťei. ├Än societatea noastr─â nu a existat impresia c─â Rusia va intra obligatoriu ├«n r─âzboi cu noi. Acest r─âzboi, care trebuia s─â izbucneasc─â odat─â cu pr─âbu╚Öirea URSS ├«n 1991, a fost am├«nat de zeci de ani ╚Öi, ├«n cele din urm─â, a ├«nceput. Dar atunci, la vremea aceea, nu am observat semne c─â s-ar ├«nt├«mpla.

Primul semnal de alarm─â a fost succesul electoral destul de mare al politicianului rus Vladimir Jirinovski ├«n 1993. Cred c─â secretul acestei victorii ÔÇô adic─â nu chiar un secret ÔÇô a fost tonul s─âu agresiv, militarist, cu care a contrastat foarte tare cu partidul de guvern─âm├«nt de atunci din Rusia. Dar noi din nou ne-am zis: ÔÇ×Doamne, acesta este doar un bastard care semnaleaz─â c─â exist─â extremi╚Öti ├«n Rusia, dar ├«n general mainstream-ul lor e normal ╚Öi totul va fi bineÔÇŁ.

Cu toate acestea, Rusia se ├«ntoarce mereu la o cultur─â a crimelor ├«n mas─â, iar acest lucru este direct legat de m─âre╚Ťia imperial─â. F─âr─â aceste instrumente, aceste mijloace criminale, violente, Rusia ├«n dimensiunea sa teritorial─â pur ╚Öi simplu nu are nici o ╚Öans─â de existen╚Ť─â. Nu poate exista f─âr─â violen╚Ť─â. Violen╚Ťa, mai ales ├«n mas─â, ╚Öi ma╚Öina╚Ťiunile care o asigur─â s├«nt, de fapt, singura condi╚Ťie necesar─â pentru existen╚Ťa acestei ╚Ť─âri colosale. Asist─âm ╚Öi ast─âzi la modul ├«n care func╚Ťioneaz─â acest lucru, c├«nd, s─â zicem, vedem un procent incredibil de mare din popula╚Ťie care se presupune c─â aprob─â r─âzboiul ╚Öi ├«l sus╚Ťine pe organizatorul acestuia. 70-80% sus╚Ťin─âtori s├«nt, de asemenea, efectul unui imens aparat de umilire ╚Öi violen╚Ť─â.

Rusia este arhaic─â, apeleaz─â doar la trecut, nu are nici un proiect de viitor ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, se bazeaz─â ├«n mare m─âsur─â pe instincte, pe reflexe, pe ceea ce noi numim Evul Mediu ÔÇô ╚Öi  folosim acest cuv├«nt nu ├«n sens de perioad─â din istoria umanit─â╚Ťii, ci ca personificare a unor lucruri crude, teribile, ├«ntunecate.

Dar imperiile ╚Öi-au tr─âit traiul, am vorbit despre asta ├«n aceia╚Öi ani 1990-1991, ├«ns─â a mai r─âmas unul. ╚śi ├«n tot acest timp asist─âm la convulsiile lui. Iar acum am devenit nu numai martori, ci ╚Öi victime, obiectul acestor convulsii, pentru c─â acest r─âzboi, purtat ├«mpotriva noastr─â, nu este altceva dec├«t convulsiile acestui imperiu. Acest r─âzboi, ├«n convingerea mea profund─â, va fi cauza mor╚Ťii Rusiei ÔÇô mi se pare c─â aceasta este menirea Ucrainei ca atare. Poate fi o menire istoric─â temporar─â, iar dup─â ce va fi ├«mplinit─â, ne vom g├«ndi la urm─âtoarea idee na╚Ťional─â, dar deocamdat─â idea noastr─â na╚Ťional─â este urm─âtoarea: acest imperiu trebuie s─â se pr─âbu╚Öeasc─â la impactul cu noi, acest imperiu trebuie s─â se destrame ╚Öi s─â ├«nceteze s─â existe ├«n ├«ncercarea de a ne distruge.

Iar victimele pe care le vedem cu to╚Ťii ast─âzi, num─ârul lor foarte mare ╚Öi varietatea diavoleasc─â a tuturor crimelor pe care ru╚Öii le comit pe p─âm├«nturile noastre ÔÇô toate acestea s├«nt o protec╚Ťie absolut unic─â, un mijloc ├«mpotriva uit─ârii. C├«nd folosim acum toponimul Bucea, ├«l extindem (la alte teritorii ocupate). Din p─âcate, exist─â multe astfel de locuri ├«n Ucraina ╚Öi vor fi ╚Öi mai multe. ╚śi s├«nt convins c─â toate acestea vor crea o stare special─â a memoriei noastre na╚Ťionale ÔÇô adic─â chiar vom ├«nceta s─â mai uit─âm. Nu vom uita.

Traducere din ucrainean─â de Maria HO╚śCIUC

Iurii Andruhov├«ci este scriitor ucrainean. Cea mai recent─â carte ap─ârut─â ├«n traducere rom├óneasc─â: Recrea╚Ťii, Editura Cartier, 2021.

´╗┐Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.