Conflictul de la marginea Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 926 din 6 – 12 ianuarie 2022
Bătălia cu giganții jpeg

Dacă anul politic 2021 s-a încheiat sub semnul amenințării rusești de la granița de est a Ucrainei, anul 2022 ar putea fi începutul soluționării acestui conflict mocnit. Negocierile de săptămîna viitoare, de la Geneva, între viceministrul rus de Externe și secretarul de stat adjunct al SUA nu se desfășoară sub cele mai bune auspicii (ele nu sînt nici măcar promițătoare), însă vor defini cadrul viitor al relațiilor dintre NATO și Federația Rusă.

S-a speculat mult pe tema motivelor pentru care Putin și-a mobilizat armata la granița cu Ucraina în ultimele săptămîni ale anului trecut. O invazie e oricînd posibilă. Dar oare dispune Rusia de suficiente efective militare pentru a susține un război cu Ucraina? Și apoi, mai are Rusia resursele economice pentru a anexa Harkovul – așa cum a făcut cu Crimeea? Pentru cel care susține că dezmembrarea URSS e cea mai mare catastrofă a secolului XX, miza e acum cu totul alta decît reașezarea Rusiei pe vechile granițe. Iar intențiile încep să fie rostite explicit. Președintele Rusiei este preocupat de mult mai mult decît de Ucraina, un stat a cărui suveranitate o consideră oricum o himeră. Vladimir Putin vrea să forțeze NATO să adopte o nouă ordine de securitate. Adică să reducă influența militară a NATO în Estul Europei. Nu știm cum ar arăta această nouă arhitectură de securitate – discuțiile de săptămîna viitoare, de la Geneva, ar putea lămuri măcar parțial unele aspecte –, dar putem bănui că Putin va cere recunoașterea unei zone de influență ruse exclusive, care se extinde din Asia Centrală peste Marea Caspică pînă în Europa de Est. Ucraina, Moldova și Belarus ar urma să devină o zonă-tampon care să asigure Rusiei un cordon strategic. Nu e exclus ca Putin să ceară chiar mai mult: și anume, ca NATO să-și oprească extinderea către Est, în fostele state sovietice, azi independente. Cu Ucraina ținută ostatică, președintele rus poate exprima pretenții maximale. Mai ales în contextul actual, în care Occidentul e copleșit de un șir de crize pe care nu le poate gestiona simultan. În Europa – criza sanitară, criza economică, criza energetică, crizele politice interne etc. În SUA – o nouă administrație care încearcă să rezolve probleme vechi: relația cu Iranul, relația cu China etc. 

Ca semn de bună-credință (dar cine crede în buna-credință a lui Vladimir Putin?), Rusia a retras, înaintea negocierilor, o mică parte a trupelor sale de la granița cu Ucraina. E doar un semnal că totul e sub control și că, la o adică, amenințarea poate să crească la loc. Ce poate face Europa, ce poate face Occidentul pentru a răspunde acestei amenințări? În primul rînd, să depășească starea de pasivitate. Amenințarea cu sancțiuni economice e o formă de descurajare. Dar e prea puțin pentru a disuada operațiuni militare masive. Sancțiunile aplicate începînd cu invadarea Crimeei (2014) nu au adus prea mult. Mai ales că Rusia e în continuare un important partener comercial pentru multe state europene și un furnizor indispensabil de gaze. Această dependență – denunțată în repetate rînduri de fostul președinte american Donald Trump – fragilizează capacitatea de negociere a Europei. În absența unor soluții alternative de aprovizionare cu gaz și în contextul dificultății de a ajunge la un consens pe tema relației cu Rusia, apărarea suveranității Ucrainei și asigurarea unui climat de securitate la granița Europei vor fi greu de obținut. Însă statele occidentale n-ar trebui să se ferească să impună Rusiei un ultimatum pentru retragerea totală a trupelor de la granița cu Ucraina sub amenințarea suspendării proiectului Nord Stream 2 – o sancțiune prevăzută într-o decizie a G7. Alte sancțiuni economice – introduse gradual, dar hotărît – pot fi de ajutor în restaurarea ordinii. Esențială e aici coordonarea între Washington și Bruxelles și apoi între Bruxelles și celelalte capitale europene. Or, Europa nu participă la negocierile de săptămîna viitoare, de la Geneva: e o absență semnificativă, dureroasă și periculoasă.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.