Combaterea marilor minciuni

No├źlle LENOIR
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 947 din 2 ÔÇô 8 iunie 2022
image

├Äncep├«nd cu Protocoalele ├«n╚Ťelep╚Ťilor Sionului ╚Öi p├«n─â la afirma╚Ťiile absurde ale lui Putin potrivit c─ârora Ucraina e condus─â de nazi╚Öti care comit genocid fa╚Ť─â de vorbitorii de limb─â rus─â din ╚Ťar─â, Kremlinul a fost ├«ntotdeauna un expert ├«n arta ├«ntunecat─â a dezinform─ârii.

Un text fraudulos publicat ├«n Rusia la ├«nceputul secolului al XX-lea, Protocoalele scot la iveal─â, chipurile, o conspira╚Ťie prin care evreii urm─âresc s─â pun─â st─âp├«nire pe ├«ntreaga lume. A fost cea mai mare minciun─â care s-a spus vreodat─â ╚Öi a devenit fundamentul antisemitismului virulent care a dus ├«n cele din urm─â la exterminarea masiv─â a evreilor din Europa sub Hitler, ├«n timpul celui de-al Treilea Reich.

C├«t despre marea minciun─â a lui Putin, ea nu a prins aproape nic─âieri ├«n afara Rusiei, dar a inspirat, se pare, c├«teva dintre atrocit─â╚Ťile pe care solda╚Ťi slab instrui╚Ťi ╚Öi ignoran╚Ťi le-au comis ├«n Bucha ╚Öi ├«n alte locuri. Dezinformarea ╚Öi minciunile pot ucide. ╚śi pot totodat─â s─â proiecteze o ╚Ťar─â de partea gre╚Öit─â a istoriei.

Democra╚Ťiile vestice au primit un semnal de alarm─â ├«n 2016, c├«nd Rusia a interferat cu alegerile preziden╚Ťiale din SUA ├«n favoarea lui Trump ╚Öi cu ocazia referendumului Brexit din Marea Britanie ├«n favoarea p─âr─âsirii Uniunii (Leave). Aceste dou─â ╚Öocuri au alertat democra╚Ťiile lumii cu privire la un nou tip de r─âzboi informa╚Ťional lansat de statele autoritare ├«mpotriva lor, cu scopul de a destabiliza, de a diviza ╚Öi de a sl─âbi societ─â╚Ťile, politica ╚Öi institu╚Ťiile democratice ÔÇô ├«ncep├«nd cu Uniunea European─â.

P├«n─â de cur├«nd, Fran╚Ťa nu a perceput pericolul ingerin╚Ťelor str─âine ├«n politica intern─â a ╚Ť─ârii. Ceea ce s-a schimbat odat─â cu alegerile preziden╚Ťiale din 2017, c├«nd e-mail-uri furate de la Emmanuel Macron ├«n perioada campaniei electorale au fost propagate online, cu doar c├«teva zile ├«nainte ca electoratul s─â voteze. E-mail-uri autentice au fost amestecate cu mesaje false, care sugerau ├«n mod mincinos c─â Macron ar de╚Ťine conturi bancare offshore. ├Än 2019, atacuri similare, soldate cu scurgeri de informa╚Ťii private, au fost lansate ╚Öi ├«mpotriva cancelarului german Angela Merkel ╚Öi a altor sute de politicieni germani.

├Än timpul alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, amenin╚Ťarea ingerin╚Ťelor ruse╚Öti era deja de la sine ├«n╚Ťeleas─â, iar Comisia European─â a reac╚Ťionat elabor├«nd un Plan de Ac╚Ťiune ├«mpotriva Dezinform─ârii ╚Öi alte c├«teva m─âsuri pentru protejarea procesului electoral. Dar chiar ╚Öi a╚Öa, democra╚Ťiile se confrunt─â cu un dublu pericol ├«n fa╚Ťa ingerin╚Ťelor electorale, manipul─ârii ╚Öi r─âzboiului informatic.

├Än primul r├«nd, democra╚Ťiile nu pot r─âspunde cu propria contrapropagand─â ÔÇô sau risc─â s─â-╚Öi piard─â credibilitatea ├«n ochii unui public ╚Öi a╚Öa ne├«ncrez─âtor. Ca atare, trebuie s─â se rezume la confruntarea cu realitatea (fact-checking), ceea ce are efecte limitate. ├Än plus, democra╚Ťiile nu pot renun╚Ťa la principii esen╚Ťiale, precum libertatea de expresie, pe care Declara╚Ťia drepturilor omului ╚Öi ale cet─â╚Ťeanului din Fran╚Ťa o descrie ca pe ÔÇ×unul dintre cele mai de pre╚Ť drepturiÔÇŁ.

Desigur, aceast─â libertate nu e absolut─â. Nimeni nu are dreptul s─â ├«ncalce drepturile altora. ╚śi, spre deosebire de SUA, multe ╚Ť─âri europene au legi ├«mpotriva discursului instigator la ur─â. ├Än Fran╚Ťa ╚Öi ├«n alte p─âr╚Ťi, bun─âoar─â, negarea Holocaustului constituie o infrac╚Ťiune, iar demonstra╚Ťiile ÔÇ×supremati╚Ötilor albiÔÇŁ ar fi de neconceput.

Poate c─â tocmai datorit─â acestor diferen╚Ťe, UE a f─âcut mult mai mult dec├«t SUA pentru reglementarea platformelor digitale, despre care se crede ├«n tot mai mare m─âsur─â c─â vor deveni garantele integrit─â╚Ťii informa╚Ťionale. Sub efectul Legii serviciilor digitale (LSD)/Digital Service Act a UE, care va intra vigoare ├«n 2023, platformele online vor trebui s─â ├«ndeplineasc─â noi standarde de transparen╚Ť─â, cum ar fi s─â explice modul de func╚Ťionare a propriilor algoritmi, ╚Öi s─â publice raporturi anuale despre con╚Ťinutul ilicit (cum ar fi discursul instigator la ur─â) pe care l-au eliminat.

Platformele vor fi de asemenea obligate s─â informeze Justi╚Ťia cu privire la informa╚Ťiile care pot reprezenta infrac╚Ťiuni sau pot indica o amenin╚Ťare grav─â la adresa vie╚Ťilor ╚Öi securit─â╚Ťii cet─â╚Ťenilor. Iar companiile care nu vor respecta reglement─ârile LSD se vor confrunta cu penalit─â╚Ťi de p├«n─â la 6% din venitul anual global.

Dar textul LSD nu reglementeaz─â realmente ÔÇ×dezinformareaÔÇŁ, un termen inventat de sovietici ├«n anii 1920, pentru a descrie instrumentul lor preferat de propagand─â ╚Öi destabilizare. UE vizeaz─â mai degrab─â ÔÇ×informa╚Ťiile ÔÇô false sau ├«n╚Öel─âtoare ├«n mod verificabil ÔÇô create, prezentate sau propagate pentru a ob╚Ťine avantaje economice sau pentru a induce ├«n eroare cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â publiculÔÇŁ sau, mai precis: ÔÇ×tentativele coercitive ╚Öi ├«n╚Öel─âtoare ale unui actor statal str─âin sau ale agen╚Ťilor s─âi de a perturba formarea ╚Öi exprimarea liber─â a voin╚Ťei politice a indivizilorÔÇŁ.

Practic, textul LSD plaseaz─â dezinformarea ├«n gestiunea propriilor coduri de conduit─â ale platformelor online. Ultimii c├«╚Ťiva ani au ar─âtat c─â aceast─â abordare e departe de a fi satisf─âc─âtoare. Legislatorii trebuie s─â fie mai inventivi ╚Öi mai direc╚Ťi. Chiar dac─â nu ne dorim crearea vreunei poli╚Ťii a g├«ndirii, ar trebui s─â trat─âm marile minciuni (Big Lies) drept ceea ce chiar s├«nt: atacuri deliberate asupra societ─â╚Ťilor ├«n care tr─âim.

Semnal├«nd un pas ├«n direc╚Ťia bun─â, Tribunalul General al Uniunii Europene a respins recent un apel f─âcut de Russia Today, ├«n urma suspend─ârii licen╚Ťei de emisie a postului TV ├«n Fran╚Ťa. Tribunalul a considerat c─â, ├«ntre interesele postului controlat de Kremlin ╚Öi UE, balan╚Ťa se ├«nclin─â clar ├«n favoarea UE. Interesele UE, a decis curtea, ÔÇ×urm─âresc s─â protejeze statele membre ├«mpotriva campaniilor de dezinformare ╚Öi destabilizare duse de mass-media controlat─â de conducerea Rusiei, care amenin╚Ť─â ordinea ╚Öi securitatea public─â a Uniunii, cu prec─âdere ├«n contextul agresiunii militare ├«mpotriva UcraineiÔÇŁ.

Acest ra╚Ťionament nu ar trebui s─â se limiteze la contextul unei invazii militare. Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva celor care colporteaz─â ╚Ötiri false ar trebui g├«ndite dup─â acela╚Öi principiu. Recenta decizie a Consiliului UE-SUA pentru Comer╚Ť ╚Öi Tehnologie de a lua m─âsuri coordonate ├«mpotriva dezinform─ârii creeaz─â oportunitatea elabor─ârii unor m─âsuri mai eficiente fa╚Ť─â de amenin╚Ťarea r─âzboiului informatic purtat de statele autoritariste.

Pentru a-l parafraza pe Carl von Clausewitz, democra╚Ťiile lumii trebuie s─â realizeze c─â dezinformarea e, nici mai mult, nici mai pu╚Ťin, o continuare a r─âzboiului prin alte mijloace. Pentru a ne ap─âra ├«n fa╚Ťa unor astfel de amenin╚Ť─âri e nevoie nu doar de mijloace logistice mai trainice, dar ╚Öi de instrumente legale mai puternice.

No├źlle Lenoir e fost─â membr─â a Consiliului Constitu╚Ťional al Fran╚Ťei ╚Öi a Consiliului de Stat ╚Öi fost ministru european.

Foto: Vladimir Putin la sediul postului de televiziune Russia Today (wikimedia commons)

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

Traducere de Matei PLE┼×U

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.