Combaterea extremismului islamic

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg

Pre┼čedintele SUA Barack Obama a g─âzduit luna trecut─â un summit de trei zile despre ÔÇ×Combaterea extremismului violentÔÇť. Aceast─â tem─â a produs deja un nou acronim, CEV, utilizat, ├«ntr-o fi┼č─â informativ─â publicat─â de administra┼úia Obama pe 18 februarie, de nu mai pu┼úin de 12 ori.

Fi┼ča informativ─â utilizeaz─â de asemenea sintagma ÔÇ×extremism violentÔÇť de 21 de ori. De c├«te ori apar termeni ca ÔÇ×islamÔÇť, ÔÇ×islamicÔÇť sau ÔÇ×musulmanÔÇť? Nici o dat─â. ┼×i nu se face nici m─âcar o singur─â referire la Statul Islamic. Entitatea e pomenit─â doar cu ini┼úialele ISIL. 

┼×i nu e ├«nt├«mpl─âtor. Este vorba de o strategie pentru a c├«┼čtiga sus┼úinerea majorit─â┼úii moderate a musulmanilor. Riham Osman, vorbind ├«n numele Consiliului Musulman al Afacerilor Publice, care a participat la summit, a spus c─â folosirea unor termeni ca ÔÇ×islam radicalÔÇť

Ceea ce reflect─â par┼úial temerile ├«ndrept─â┼úite ale comunit─â┼úii musulmane, c─â asocierea islamului cu terorismul ┼či violen┼úa ar contribui la o cre┼čtere a discrimin─ârii ┼či a atacurilor ├«mpotriva musulmanilor ├«n general. 

Un alt motiv pentru care nu s-a vorbit de ÔÇ×radicalism islamicÔÇť sau de ÔÇ×Stat IslamicÔÇť este c─â o astfel de practic─â ar confirma afirma┼úiile terori┼čtilor, care pretind c─â ac┼úioneaz─â ├«n concordan┼ú─â cu ├«nv─â┼ú─âturile islamului. Ceea ce i-ar putea atrage pe cei care se consider─â musulmani pio┼či de partea lor. 

├Än sf├«r┼čit, utilizarea repetat─â a termenului ÔÇ×islamicÔÇť, ca element de descriere a grup─ârii inamice, ar putea l─âsa impresia c─â Occidentul se afl─â ÔÇ×├«n r─âzboi cu islamulÔÇť. Ceea ce i-ar putea determina pe musulmanii modera┼úi s─â lupte al─âturi de extremi┼čti, ar amplifica conflictul ┼či l-ar face mult mai greu de solu┼úionat. 

Dar ├«ncercarea de a evita utilizarea acestor termeni implic─â ┼či ea probleme. 

Prima este o problem─â de natur─â politic─â. Senatorul american conservator Ted Cruz, care s-ar putea s─â-┼či anun┼úe candidatura la nominaliz─ârile preziden┼úiale republicane, a spus: ÔÇ×Nu po┼úi combate un inamic dac─â refuzi s─â recuno┼čti cine este.ÔÇť Aceast─â fraz─â ar putea c├«┼čtiga multe voturi. ├Äntr-adev─âr, nu e niciodat─â o idee bun─â ca un politician s─â dea impresia c─â neag─â ceea ce este evident pentru oricine. 

Mai mult, ├«ntruc├«t e evident pentru oricine c─â extremismul cel mai violent este comis ├«n numele islamului, este pu┼úin probabil ca simpla evitare a termenului s─â poat─â preveni atacuri asupra musulmanilor, ca r─âspuns la aceast─â violen┼ú─â. 

O alt─â problem─â iese la iveal─â de ├«ndat─â ce ne ├«ntreb─âm de ce este important ca liderii musulmanilor modera┼úi s─â ia atitudine ├«n mod public ┼či s─â declare c─â religia lor se opune uciderii oamenilor nevinova┼úi, sau c─â cei care mor comi┼ú├«nd astfel de fapte nu s├«nt ÔÇ×martiriÔÇť ┼či nu vor fi r─âspl─âti┼úi ├«n via┼úa de apoi. De ce ar trebui ├«n special liderii musulmani s─â fac─â astfel de declara┼úii, mai degrab─â dec├«t cei cre┼čtini, budi┼čti, iudaici sau hindu┼či? 

R─âspunsul este, din nou, evident. Dar este evident doar fiindc─â ┼čtim deja c─â grup─âri ca Al Qaida, Statul Islamic sau talibanii nu urmeaz─â preceptele cre┼čtinismului, budismului, iudaismului sau hinduismului.

La summit-ul de la Washington, Obama a declarat c─â ÔÇ×fiecare dintre noi are responsabilitatea s─â resping─â ideea c─â grup─âri precum ISIL reprezint─â oarecum islamul, deoarece este un neadev─âr care adopt─â discursul terori┼čtilor.ÔÇť Spre deosebire de fi┼ča informativ─â a Casei Albe, aceast─â afirma┼úie admite cel pu┼úin faptul c─â grup─âri precum Statul Islamic

c─â s├«nt islamice. Altfel, care ar fi relevan┼úa acestei afirma┼úii ├«n contextul ÔÇ×combaterii extremismului violentÔÇť? 

Cu toate acestea, afirma┼úia lui Obama potrivit c─âreia ÔÇ×fiecare dintre noiÔÇť are aceast─â responsabilitate trebuie s─â fie adresat─â unui segment mai restr├«ns. Dac─â eu a┼č ├«ncerca s─â discut cu orice adept relativ bine educat al Statului Islamic ├«n ce m─âsur─â aceast─â organiza┼úie este fidel─â ├«nv─â┼ú─âturilor islamului, nu a┼č avea c├«┼čtig de cauz─â. Nu s├«nt suficient de informat ├«n materie de tradi┼úie islamic─â ÔÇô ┼či pu┼úini dintre noi s├«nt ÔÇô pentru a fi sigur c─â extremi┼čtii o r─âst─âlm─âcesc. Responsabilitatea de care vorbea Obama o au cei care s├«nt cu mult mai competen┼úi ├«n materie de islam dec├«t ÔÇ×fiecare dintre noiÔÇť. 

Chiar ┼či pentru cei care cunosc islamul, asumarea responsabilit─â┼úii pe care Obama le-a ├«ncredin┼úat-o nu va fi u┼čoar─â, dup─â cum o demonstreaz─â parcurgerea unei edificatoare relat─âri recente a lui Graeme Wood. Wood ne prezint─â o imagine a unor oameni care cred cu t─ârie ├«n islam ┼či care ├«i cunosc bine textele fundamentale. Oricine e familiarizat cu fundamentalismul cre┼čtin din SUA ar trebui s─â poate distinge un tipar ├«n atitudinile fundamentali┼čtilor religio┼či, indiferent de confesiune.

Purt─âtorii de cuv├«nt ai Statului Islamic subliniaz─â importan┼úa urm─ârii preceptelor ini┼úiale, stabilite de Profetul Mohamed ┼či de primii s─âi discipoli,

┼či f─âr─â ajust─âri circumstan┼úiale. Asemenea fundamentali┼čtilor cre┼čtini, ei se consider─â precursori ┼či agen┼úi ai apocalipsei. 

Nu sus┼úin nici o clip─â c─â credin┼úele fundamentali┼čtilor cre┼čtini de ast─âzi s├«nt

echivalente cu cele ale fundamentali┼čtilor musulmani de azi. Exist─â o diferen┼ú─â moral─â ampl─â ├«ntre cei care se opun uciderii oamenilor nevinova┼úi ┼či cei care ucid oameni din cauza apartenen┼úei la o na┼úionalitate, din cauza a ceea ce spun sau fiindc─â s├«nt ÔÇ×aposta┼úiÔÇť. Viziunile fundamentali┼čtilor asupra lumii s├«nt ├«ns─â asem─ân─âtoare din multe puncte de vedere, indiferent de religia de care apar┼úin. 

Deocamdat─â, problema combaterii celor care caut─â noi recru┼úi pentru ÔÇ×extremismul violentÔÇť, f─âr─â a pune accentul pe baza islamic─â a acestui extremism, ar trebui s─â fie clar─â. Celor care se g├«ndesc s─â se ├«nroleze ├«ntr-o grupare islamic─â extremist─â ar trebui s─â li se spun─â: crede┼úi c─â orice alt─â religie e fals─â, dar adep┼úii multor altor religii cred, cu la fel de mult─â t─ârie, c─â religia voastr─â e cea fals─â. Nu pute┼úi ┼čti cine are dreptate ┼či s-ar putea s─â v─â ├«n┼čela┼úi cu to┼úii. ├Än orice caz, nu ave┼úi o justificare suficient de bine ├«ntemeiat─â pentru a ucide oameni sau pentru a v─â sacrifica propriile vie┼úi. 

Cu siguran┼ú─â, unii oameni nu s├«nt deschi┼či c─âtre nici un fel de ra┼úionament ┼či nu vor fi influen┼úa┼úi de un atare argument. Dar al┼úii ar putea fi. De ce s─â excludem din plecare un astfel de argument, neg├«nd c─â o mare parte din violen┼úa extremist─â este motivat─â religios? 

The Most Good You Can Do

┬ę Project Syndicate, 2015 - 

traducere de Matei PLE┼×U  

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.