Coincidenţe

Publicat în Dilema Veche nr. 144 din 27 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu e uşor de ghicit cînd devine evident că fapte explicabile şi printr-un şir de coincidenţe sînt de fapt o tendinţă politică majoră, caracteristică pentru mai multe ţări. Săptămîna trecută, în cel puţin trei reviste sau ziare importante occidentale au apărut analize îngrijorate în legătură cu evoluţia spre extremism, naţionalism şi populism a ţărilor din Europa fostă comunistă. "Marginile destrămate ale Europei" titra The Economist definind eşecul politic al ţărilor unde prin alegeri au ajuns la guvernare combinaţii şi alianţe cu un discurs legat într-o mai mare măsură, de trecut, decît de viitor: imprevizibili, nemulţumiţi, antiliberali şi antieuropeni, liderii la putere din Polonia şi Slovacia (ţări unde reforma economică a reuşit) exprimă un electorat dezamăgit şi resentimentar; absenteismul la recentele alegeri din Bulgaria (primul tur al prezidenţialelor) dovedeşte că oamenii nu mai cred că votul lor poate schimba ceva, că preşedintele poate asigura diferenţa. În toate aceste ţări, primite în NATO, opt dintre ele membre în Uniunea Europeană, două urmînd a fi, au fost declanşate reforme economice schimbînd din temelii regimul proprietăţii, structurile comerciale, piaţa muncii. În comunism, protecţia socială (pensii, gratuităţile din sistemul medical şi învăţămînt) devenise un reper în funcţie de care cetăţeanul îşi definea aşteptările. Pensiile erau mici, cabinetele medicale prost utilate, în şcoală se preda un set limitat de cunoştinţe şi oamenii "deştepţi" scurtcircuitau sistemul, dar nu făceau paradă din asta. Descompunerea sub presiunea pieţei a facilităţilor prestate de stat a creat cele mai mari nemulţumiri într-o populaţie ameninţată în ceea ce este perceput a fi ţesutul esenţial al supravieţuirii. Toate libertăţile din lume nu compensează, de exemplu, neputinţa de a cumpăra medicamente: comunismul punea la dispoziţie un set redus, dar accesibil, acum oferta este extraordinar de diversificată, dar medicamentele bune nu sînt pentru toată lumea. Aroganţa celor recent îmbogăţiţi şi corupţia care îi asigură combustibilul motivează dispreţul faţă de democraţie, indiferenţa faţă de rezultatul alegerilor. Pentru a face faţă standardelor europene şi pentru a crea acea bogăţie necesară asigurării decenţei în materie de securitate socială, e nevoie de continuarea reformelor liberale, de o participare la putere a partidelor revendicate din ideologia dreptei. Pentru ca aceste reforme să poată fi suportate de majoritate, e nevoie de o politică socială consistentă şi consecventă, aşa cum ar trebui să o poată concepe partidele social-democrate. Pînă la urmă, nu e important dacă puterea corespunde definiţiilor din manuale de politologie, e important dacă ea se află într-un dialog real şi sincer cu poporul pe care pretinde că-l conduce. Prin alternanţa la putere s-a obţinut o diseminare ne-ideologică a corupţiei, există profitori de dreapta şi profitori de stînga: ei beau cafea împreună şi cumpără ceea e de vînzare în spaţiul politic. Dacă li se va părea profitabil, îi vor susţine şi pe liderii naţionalişti, populişti, protecţionişti, xenofobi, antisistem. În fond, n-au decît de cîştigat dacă se limitează accesul străinilor pe piaţă, dacă libertatea cuvîntului, de asociere, contestaţia depind doar de bunăvoinţa şi de arbitrariul unui conducător. În Iugoslavia, această politică a dus la descompunerea federaţiei, la o boală cu o convalescenţă care pare infinită. În Rusia, Putin combină naţionalismul cu autoritarismul, bogăţiile ţării îi permit să rămînă un jucător important pe piaţa mondială (nu doar a petrolului, ci şi a ideilor). Recent, invitat la Lahti, la şedinţa liderilor UE, el s-a arătat disponibil la colaborare în ceea ce priveşte resursele energetice şi a tăiat scurt orice întrebare cu privire la Georgia sau moartea jurnalistei Anna Politkovskaia. E cert că la Kremlin se încearcă o recompunere a sferei de influenţă, revenirea - fără tancuri - în ţările din fosta URSS. Faptul că extremiştii din Europa Centrală şi de Est au un discurs mai mult sau mai puţin explicit antirus nu-l emoţionează pe Putin peste măsură, atîta timp cît aceştia acţionează împotriva intereselor SUA şi ale Europei Occidentale. În Bulgaria, un jurnalist a scris că electoratul extremist este alcătuit din imbecili. Poate: procentul imbecililor este destul de constant în orice societate. Problemele apar cînd imbecililor li se alătură cei care se cred deştepţi. Da, sînt aceiaşi de pe vremuri. Dar nu e decît o coincidenţă.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic