Clasa şi rasa

Consecinţele crizei economice accelerează şi radicalizează competiţia electorală din SUA. Viitorul preşedinte va fi confruntat imediat cu o serie de decizii care afectează direct viaţa tuturor americanilor - impozite, asistenţa medicală, securitatea socială - şi considerentele concrete remodelează ataşamentele tradiţionale de tipul "familia a votat din totdeauna cu republicanii (democraţii)" sau ideologice. Institutele de sondaj cercetează, în amănunt şi pe segmente electoratul: cu cine vor vota hispanicii şi în special emigranţii din Cuba, cum se vor comporta la urne lesbienele şi homosexualii, votul evreiesc; suma minorităţilor poate da o majoritate, numai că minorităţile au la fel de multe opţiuni ca şi ceea ce se consideră a fi majoritatea albă, cu orientări sexuale general acceptate. Din analizele sectoriale reiese că femeile din tabăra Hillary Clinton cu rezerve faţă de Obama au trecut masiv de partea lui, cînd McCain a ales-o pe Sarah Palin ca parteneră. Ele văd în persoana guvernatoarei din Alaska modelul conservator al soţiei bigote, al politicianului a cărui unică artă este să facă nevăzute sforile celor care se folosesc de ea. De cînd republicanul de culoare Collin Powell şi-a anunţat sprijinul pentru Obama, a crescut semnificativ, şi în această categorie, procentul susţinătorilor candidatului democrat. Oricît le-ar displăcea această realitate, autorilor de articole din presa liberală sau conservatoare, factorul rasă este esenţial în alegerile de anul acesta. Obama a făcut tot ce i-a stat în putinţă - şi efortul său a avut şi succes - ca să se distanţeze de maşinăria politică tradiţională a negrilor din Sud ("la fel de coruptă ca şi cea a albilor republicani" - The Guardian), asigurîndu-şi afilierea masei. Obama a ştiut să depăşească graţios episodul pastorului Jeremiah Wright, a cărui biserică a fost frecventată de candidatul democrat timp de 20 de ani, ascultînd predici inflamat anti-sistem, dezvăluire care l-ar fi putut scoate din cursă. În Sudul marcat de amintirea sclaviei, a linşajelor, de sistemul de castă încă în stare de funcţionare, un candidat negru a consolidat iniţial susţinerea pentru McCain şi a determinat şi transferul unor democraţi în tabăra lui. Reacţia întîrziată a lui Bush în zilele cînd criza financiară părea că pune jos Wall-Street-ul şi sentimentul că McCain nu va face altceva decît să continue politicile care îi lipsesc pe oameni de case şi de slujbe, a provocat o nouă răsucire. Pe tăblia unui camion staţionat pe un drum lateral, un reporter a putut citi: "Un alb din Sud, muncitor, mare băutor de bere, posesor al unei puşti, în vîrstă de 50 de ani, votează pentru Obama". În SUA băutorii de bere şi posesorii de arme de foc sînt susţinătorii programului republican. Să zicem că reporterul a inventat sau că nu tot ce-i trece prin cap unui camionagiu băutor de bere poate fi un indice electoral. În ultima dezbatere electorală, John McCain a introdus personajul lui Joe instalatorul. Era vorba despre un personaj real, Joe Wurzelbacher, din Toledo, Ohio, "proprietarul unei mici afaceri, reprezentantul tuturor americanilor care vor să-şi păstreze cîştigurile şi nu vor să le dea Guvernului". Apoi omul s-a întîlnit la TV, fireşte, cu Barack Obama. Presa pro-Obama s-a năpustit pe el demascîndu-l că n-are autorizaţie de instalator, că nu e membru în sindicatul instalatorilor, că are restanţe la plata impozitelor şi nu e destul de inteligent ca să înţeleagă că Obama o să scadă impozitele. Dar toate aceste obiecţii n-au făcut decît să scadă încrederea în obiectivitatea presei şi McCain a cîştigat în categoria alegătorilor care trăiesc din rezultatele muncii lor. Paradoxal, Obama - fiul unui emigrant şi al unei salariate - e resimţit ca un reprezentant al elitelor, în timp ce McCain - vlăstarul unei familii aristocratice (în termeni americani) - pare a fi candidatul clasei muncitoare. Structura societăţii americane moderne e foarte complicată şi diversificată, dar pînă la urmă în cursa prezidenţială rolul decisiv va fi jucat de cele două elemente moştenite din secolul al XIX-lea: clasa şi rasa.