Civiliza╚Ťia ├«ncepe de la bud─â

Publicat în Dilema Veche nr. 831 din 23 - 29 ianuarie 2020
Ai fost, bă, careva fericit la viaţa ta? jpeg

Unul dintre indicatorii civiliza╚Ťiei este, f─âr─â ├«ndoial─â, locul acela, nu degeaba spun├«ndu-se c─â civiliza╚Ťia ├«ncepe de la bud─â, scuza╚ŤiÔÇĹmi exprimarea, care la acest punct al discu╚Ťiei nu poate fi altfel dec├«t a╚Öa cum arat─â ├«n bun─â parte a ruralului rom├ónesc acest loc al intimit─â╚Ťii. Cine e familiarizat cu mediul rural rom├ónesc, ├«n dimensiunea sa profund─â, cu zonele sale izolate sau poate nici nu chiar izolate, ╚Ötie c─â multe gospod─ârii au ├«nc─â toaleta (a╚Ö scrie WC-ul, dar ├«n DEX nu exist─â termenul) ├«n fundul cur╚Ťii sau al gr─âdinii, ├«n destule situa╚Ťii ├«nc─â ├«ntre patru pere╚Ťi str├«m╚Ťi de sc├«ndur─â, poate cu imagini de reviste cu femei ├«n costume de baie sau cu ma╚Öini lipite pe ei ├«n interior. Vor mai fi fiind ├«nc─â ╚Öi unele care ├«n loc de h├«rtie igienic─â au ziare t─âiate ├«n p─âtr─â╚Ťele? Poate c─â da.

Nu departe de aceast─â imagine rustic─â se situeaz─â realitatea multor ╚Öcoli din ╚Ťar─â, a╚Öa cum se ╚Ötie ╚Öi cum vedem, ├«n diverse ocazii, pe la televizor. E una dintre marile ru╚Öini ale sistemului nostru educa╚Ťional, pe care nu am reu╚Öit, ca societate, s─â o rezolv─âm nici la 30 de ani de la revolu╚Ťie, de╚Öi se face caz de ea de c├«te ori se poate.

Inspector ╚Öcolar fiind, ╚Öi nu-s chiar mul╚Ťi ani trecu╚Ťi de atunci, ├«mi aduc aminte cum f─âceam deplas─âri ├«n teritoriu pentru a face inventarul acestor locuri, ocazie cu care am ╚Öi aflat c─â ele se clasific─â ├«n dou─â categorii, umede ╚Öi uscate. V─â las pe voi s─â v─â imagina╚Ťi care o fi specificul unora ╚Öi care al altora. Dar am v─âzut cu acea ocazie destule situa╚Ťii grote╚Öti, de film european, cum ar spune unii. ├Äntr-unele ╚Öcoli se construiser─â toalete noi, dar care nu aveau de fapt canalizare, adesea situate ├«n afara cl─âdirii cu s─âlile de curs, la distan╚Ť─â, ├«n altele cele noi erau ├«ncuiate ╚Öi se foloseau tot cele de sc├«nduri, tradi╚Ťionale, iar ├«n altele pur ╚Öi simplu nu existau dec├«t cele vechi, uneori sub forma budelor (ierta╚Ťi-m─â, termenul e ├«n DEX) turce╚Öti. ├Ämi povestea deun─âzi o coleg─â din alt jude╚Ť, fost─â la r├«ndul ei inspectoare, cum g─âsise ├«ntr-un sat nu foarte ├«ndep─ârtat de re╚Öedin╚Ťa de jude╚Ť o toalet─â rustic─â ├«n care p─âtratul de sc├«nduri cu gaur─â la mijloc era oblic, ├«n pant─â, cum ar veni, explica╚Ťia directorului -fiind c─â astfel evit─â ca elevii s─â se urce cu picioarele pe el. Ingenios, nu-i a╚Öa?

Desigur, ├«n aceste comunit─â╚Ťi, cum spuneam, adesea izolate, nici gospod─âriile nu stau mai bine, ╚Öi am auzit, de asemenea, replici de genul ÔÇ×─é╚Ötia nu au nici acas─â altfel de bud─â, nu ╚Ötiu s─â p─âstreze o toalet─âÔÇť, dovedind o mentalitate la fel de evoluat─â ca buda, incapabil─â s─â ├«n╚Ťeleag─â faptul c─â emanciparea comunit─â╚Ťii poate veni tocmai prin oferirea unor servicii c├«t mai decente m─âcar ├«n institu╚Ťiile publice, m─âcar ├«n ╚Öcoal─â.

Desigur, la o privire mai atent─â, aceste comunit─â╚Ťi, cu ╚Öcolile ╚Öi toaletele lor, prezint─â o realitate global─â ├«nc─â foarte departe de ceea ce ├«n mod curent ├«n╚Ťelegem ast─âzi prin civiliza╚Ťie. Ajungi ├«ntr-unele dintre ele greu, pe drumuri pietruite poate sau cu asfalt precar, distrus, distrug├«ndu-╚Ťi ╚Öi tu ma╚Öina sau, dac─â e iarn─â ╚Öi au dat n─âme╚Ťii, poate nici nu po╚Ťi ajunge, risc├«nd s─â te ├«mpotmole╚Öti. Cum se deduce deja, s├«nt probleme mari de infrastructur─â, absen╚Ťa c─âilor de acces decente, absen╚Ťa canaliz─ârii, poate chiar a electricit─â╚Ťii. ├Än aceste comunit─â╚Ťi exist─â ├«ns─â ╚Öcoli, uneori cu c├«teva zeci de copii doar, o m├«n─â poate, cu profesori din comunitate, c─âci aceia din urban nu pot face naveta, fiind prea departe ╚Öi prea greu de ajuns ├«n perioade ale anului ├«n care vremea e nemiloas─â.

├Än 2011, c├«nd a ap─ârut Legea nr. 1, a educa╚Ťiei, patronat─â de Daniel Funeriu, se propunea prin ea constituirea unor consor╚Ťii ╚Öcolare. Sigur, conceptul era extrem de ├«ndr─âzne╚Ť, p─ârea oarecum futurist ╚Öi a fost ├«n╚Ťeles, dup─â p─ârerea mea, doar par╚Ťial. Totu╚Öi, eu cred c─â viza o g├«ndire prospectiv─â, de care sistemul nu a reu╚Öit s─â dea dovad─â ├«n to╚Ťi anii care au trecut de atunci. Dar nu doar sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, cum am s─â explic ├«n dou─â vorbe. Ce ar fi trebuit s─â fie aceste consor╚Ťii? Un fel de campusuri care s─â grupeze unit─â╚Ťi ╚Öcolare, pentru a asigura ├«ntr-un singur loc, bine manageriat ╚Öi utilat, condi╚Ťii de educa╚Ťie la standardele civiliza╚Ťiei din afar─â. Din p─âcate, de╚Öi s-au ├«ncercat c├«teva variante, acestea au fost exclusiv ├«n mediul urban, iar apoi conceptul s-a clasat. ├Äns─â el cred c─â ar fi trebuit aplicat tocmai ├«n mediul rural, dar g├«ndit ca proiect de ╚Ťar─â, cu ambi╚Ťii iluministe, pentru c─â educa╚Ťia e baza ÔÇô ierta╚Ťi-mi truismul ÔÇô pe care se ├«ntemeiaz─â viitorul. Cum anume? Simplu: cu investi╚Ťie mai ├«nt├«i ├«n infrastructur─â, construc╚Ťia de drumuri care s─â asigure c─âi de acces, apoi construc╚Ťia unor astfel de campusuri (sau identificarea unor  cl─âdiri care s─â poat─â fi adaptate ├«n acest sens), ├«n care s─â fie adu╚Öi copii de pe o raz─â mare, din comunit─â╚Ťi izolate, pentru a li se asigura un mediu propice unei educa╚Ťii de calitate, cu resurs─â uman─â adecvat─â ╚Öi cu dot─âri la standarde ridicate. S─â ne ├«n╚Ťelegem: ╚Öcolile, cl─âdirile propriu-zise ╚Öi utilit─â╚Ťile nu ╚Ťin de administrarea Ministerului Educa╚Ťiei, ci de prim─ârii. Ele aloc─â fonduri, iar absen╚Ťa toaletelor decente ╚Ťine de absen╚Ťa fondurilor alocate de prim─ârii, nu de inspectoratele ╚Öcolare sau de minister. De aceea vorbesc despre un proiect de ╚Ťar─â, care s─â scoat─â copiii ace╚Ötia de sub administra╚Ťia precar─â a unor prim─ârii conduse de in╚Öi obtuzi, uneori f─âr─â liceu, care s─â conving─â p─ârin╚Ťii ÔÇô adesea ╚Öi ei refractari la ideea de a desfiin╚Ťa ╚Öcoala minuscul─â din comunitate ÔÇô, s─â-i conving─â de faptul c─â ceea ce li se ofer─â copiilor este cu adev─ârat un salt calitativ ╚Öi nu presupune dificult─â╚Ťi pe partea lor de responsabilitate. Pare utopic aproape, dar nu e: s─â ai drumuri bune, s─â ai transport adecvat, s─â aduni copiii dintr-o comunitate cu autobuzul, la ora 7, s─â-i duci poate chiar o sut─â de kilometri p├«n─â la campusul educa╚Ťional, unde la ora 9 s─â ├«nceap─â cursurile ╚Öi s─â li se asigure p├«n─â la ora 17-18 tot ce e necesar pentru formarea lor, de la educa╚Ťie de calitate la hran─â ╚Öi igien─â. Campusuri ├«n care la toalet─â, a╚Öa cum am v─âzut, de exemplu, ├«n ╚ścoala European─â din Luxemburg, pe oglinzi e prins un sticker cu mesajul ÔÇ×Smile!ÔÇť, ├«n ale c─âror parc─âri s─â a╚Ötepte autobuzele cumin╚Ťi, preg─âtite s─â duc─â dup─â-amiaza spre cas─â copii care se educ─â civilizat ╚Öi care au z├«mbetul pe buze. Cum spuneam, un astfel de proiect iluminist ar presupune ├«ns─â o g├«ndire prospectiv─â la nivel de ╚Ťar─â. Nu la nivelul unui minister.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.