Citiți, băieți și fete, numai citiți!

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

În România se citește puțin, foarte puțin. Cifrele, înregistrate de-a lungul anilor de diverse institute, arată rău: sîntem doar un milion și jumătate de cititori; la nivel național, „consumăm” doar o carte pe an pe cap de locuitor; la o populație de două ori mai mare decît a Ungariei, cumpărăm de două ori mai puține cărți decît vecinii noștri. Sîntem codașii Europei la citit! Dar statisticile nu sînt o fatalitate. Dimpotrivă: asemenea studii ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru autorități și să constituie baza de fundamentare pentru politicile educaționale și culturale ale statului. Și totuși, de ani și ani, nu a apărut nici un program coerent de încurajare a lecturii.

Prin 2014, la puțin timp după învestire, l-am auzit pe preşedintele Iohannis insistînd pe importanţa educaţiei pentru dezvoltarea societăţii şi promiţînd că se va implica într-o campanie de promovare a lecturii. Avea dreptate, chiar e nevoie de o asemenea campanie la nivel național. La fel cum foarte urgente ar fi fost (și sînt în continuare) măsuri de susţinere a educaţiei în mediile defavorizate. România este ţara europeană cu cel mai mare număr de analfabeţi: 6% din populaţie nu ştie carte. Și totuși, programul prezidențial „România educată”, elaborat cu greu, a rămas doar o promisiune pe hîrtie – și aceea vagă. Despre politicile pentru susținerea culturii scrise nu e mai nimic de spus pentru că nu se întîmplă nimic notabil. În afara unei sesiuni de finanțare pentru proiecte editoriale și a unei arii de proiecte pentru promovarea culturii scrise susținute de AFCN, organism subordonat Ministerului Culturii, dar autonom în ceea ce privește deciziile, nu există nici un sprijin direct al statului pentru domeniul cărții. Nu e un impas de moment, nu e o criză temporară, e o catastrofă națională!

Poate fi remediată această situație? Cu siguranță. Există deja modele verificate, cu rezultate cuantificabile, care pot fi reproduse de statul român. O măsură utilă, pusă deja în practică în Franţa și în Italia, ar fi sprijinirea directă a consumului de carte prin distribuirea unor „bonuri de lectură“, a unor vouchere oferite de stat elevilor şi/sau profesorilor pe baza cărora se pot achiziţiona exclusiv cărţi. Pentru a pune în practică o asemenea măsură e nevoie de un program coerent, susţinut de Ministerul Culturii şi executat de Ministerul Educaţiei. Dar preţul nu constituie neapărat un impediment. Sau: nu preţul e principalul factor pentru a cumpăra (sau nu) o carte. Ci accesul real la produs. În România există chiar și oraşe de talie medie care nu au librării sau unde în magazinele pe care scrie „librărie“ se vînd, de fapt, doar jucării şi obiecte de papetărie. Pentru a încuraja consumul de carte ar fi deci nevoie de consolidarea reţelelor de difuzare, subvenţionînd, mai ales în zonele defavorizate, deschiderea unor librării de calitate, formarea librarilor şi/sau felurite evenimente de promovare a lecturii. Franța, prin Centrul Național al Cărții, oferă sprijin direct pentru dezvoltarea și modernizarea librăriilor – în special a celor independente. Și în Germania, librăriile sînt susținute la nivel local, fiind considerate esențiale din perspectiva nevoii de educație. Iar în Țările de Jos, o fundație susținută de Guvern și de comunitățile regionale dezvoltă și finanțează proiecte de încurajare a lecturii în librării oferind microgranturi orientate spre acele cheltuieli pe care librarii nu le pot acoperi din vînzări, dar care sînt esențiale pentru a menține interesul cititorilor și pentru a încuraja lectura. Sînt finanțate astfel cheltuielile pentru funcționarea unor mici cercuri de lectură în cadrul cărora cititorii se adună pentru a vorbi despre o carte și eventual se întîlnesc cu autorul.

În fine, o măsură urgentă pentru România ar fi activarea bibliotecilor locale, cîte or mai fi: instruirea personalului, motivarea profesioniștilor prin actualizarea ofertelor salariale și, bineînțeles, înzestrarea bibliotecilor cu titluri noi – alese de bibliotecari și de cititori, nu trimise „de la centru”, după gustul și priceperea unor funcționari. În Franța, numai în perioada 2017-2020 statul a investit 6,5 milioane de euro doar pentru dotarea bibliotecilor școlare. Oare cîte biblioteci de la noi au putut în ultima vreme să facă achiziții pentru a-și actualiza fondul de carte? Cîte biblioteci au reușit să organizeze măcar o întîlnire cu un autor, la cererea publicului cititor? Cîte biblioteci reușesc să fie active și să mențină interesul abonaților? Doar cîțiva, foarte puțini bibliotecari continuă să-și facă meseria cu devotament și cu energie creativă într-un sistem care nu numai că nu-i încurajează deloc, ci le mai e și ostil...

Inițiative de succes există. Și de la aceste experiențe reușite ar trebui să înceapă reînnodarea legăturii dintre cititori și scriitori. Editura Humanitas a inițiat, de mai mulți ani, un concurs de cultură generală în licee unde, printre altele, tinerii sînt încurajați să citească și să împărtășească între ei informații și opinii despre cărțile citite.  

La Iași, clubul de lectură Alecart, animat de doi profesori, mobilizează în fiecare an zeci și zeci de tineri să citească și să comenteze cărți noi, să publice recenzii, eseuri și interviuri cu autorii într-una din cele mai vioaie reviste literare de la noi. Iar Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) reușește să atingă, deja de zece ani, în fiecare toamnă, un public extrem de numeros nu doar în Iași, ci și în orașele învecinate. O dovadă clară că lectura și întîlnirile cu actorii pot fi atractive dacă sînt bine încadrate într-un concept și prezentate ca un spectacol. Trist e că FILIT rămîne unul dintre evenimentele rarisime de acest fel din România cînd, de fapt, ar putea servi drept model și reprodus – la o scară mai mică sau mai mare, în funcție de voința politică și de potența financiară – și în alte orașe. 

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.