Cîteva gînduri despre situaţia nucleară actuală

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Generalul Omar Bradley (1893-1981) este un nume mare ├«n istoria militar─â a Statelor Unite. Printre cele mai citate vorbe ale sale, este una care mi se pare obligatoriu de reamintit de c├«te ori se deschide subiectul prolifer─ârii nucleare: "Lumea noastr─â apar┼úine gigan┼úilor nucleari ┼či piticilor etici. ┼×tim mai multe despre r─âzboi dec├«t despre pace ┼či ┼čtim mai multe despre cum se poate muri dec├«t despre cum se poate tr─âi". Urmare a incapacit─â┼úii institu┼úiilor comunit─â┼úii interna┼úionale de a administra dosarele iranian ┼či coreean ├«n spiritul Tratatului de Neproliferare Nuclear─â, alte state arabe (Arabia Saudit─â, Tunisia, Egipt, Maroc, Emiratele Arabe, Algeria) au anun┼úat ambi┼úii nucleare. ├Än fond, aceste state se adaug─â unei liste mai lungi ┼či mai vechi de pretenden┼úi la musculatur─â nuclear─â: Indonezia, Singapore, Myanmar (Burma), Venezuela etc. O lume a piticilor etici ┼či a gigan┼úilor nucleari este, la prima vedere, periculoas─â. R─âzboiul rece, ├«ns─â, a dovedit c─â piticii etici nu au ├«ndr─âzneala de a se ├«nfrunta nuclear - poate ┼či pentru c─â precaritatea etic─â, lipsa oric─ârei convingeri morale, e un fundament mult prea fragil pentru a sus┼úine o asemenea catastrofic─â decizie. ├Ä┼úi trebuie un curaj supraomenesc, vecin cu iresponsabilitatea, s─â decizi atacul nuclear ┼či, e limpede, acest curaj nu ├«┼či poate g─âsi combustia necesar─â ├«n spa┼úiul amoralit─â┼úii, spa┼úiul etic de referin┼ú─â pentru rela┼úiile interna┼úionale ale sf├«r┼čitului de secol XX. ├Äns─â, ceea ce se pune acum ├«n discu┼úie este sistemul interna┼úional al Tratatului de Neproliferare Nuclear─â (TNN), ratificat de 188 de state ┼či prelungit, prin consens, pe o perioad─â nedefinit─â. Sistemul TNN este destul de simplu ┼či a operat relativ eficient p├«n─â acum. Scopul ultim este completa dezarmare nuclear─â ┼či, pentru atingerea acestui deziderat, TNN se bazeaz─â pe trei teze tari, pe trei piloni fundamentali. Primul: neproliferarea. Adic─â, nu se admite nici o alt─â putere nuclear─â ├«n afara celor cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU: SUA, Rusia, China, Fran┼úa, Marea Britanie. Acesta este ┼či motivul pentru care state care admit oficial c─â de┼úin arme nucleare, precum India ┼či Pakistanul, nu s├«nt semnatare ale Tratatului. ┼×i tot acesta este motivul pentru care Coreea de Nord a decis s─â se retrag─â din Tratat, la ├«nceputul lui 2003. Nici Israelul nu este semnatar al Tratatului. De┼či, oficial, statul evreu nu a admis niciodat─â c─â de┼úine arme nucleare - e drept, nici nu a dezmin┼úit vreodat─â, cu probe, aceast─â informa┼úie -, ├«n ecua┼úia de putere a Orientului Mijlociu, strategii reali┼čti conteaz─â pe Israel ca pe o putere nuclear─â ┼či anumite scandaluri cu parfum de spionaj, cum ar fi celebrul caz Vanunu, par a confirma c─â nu se ├«n┼čeal─â. ├Än mediile diplomatice, o glum─â deja clasic─â este aceea c─â de┼úinerea armei nucleare de c─âtre Israel este cel mai prost p─âstrat secret din lume. Al doilea pilon tare al TNN este principiul libert─â┼úii utiliz─ârii, exclusiv ├«n scopuri civile, a energiei nucleare. Orice stat are dreptul s─â dezvolte un program civil nuclear, dar ┼či aici apare o problem─â. Tehnologia nuclear─â s-a dezvoltat pervers. Pa┼čii pentru ob┼úinerea materialului nuclear militar s├«nt, ├«n propor┼úie de 70%, aceia┼či cu pa┼čii pentru ob┼úinerea materialului nuclear pentru ├«ntrebuin┼úare civil─â. Astfel, ┼ú─âri precum Iranul se mai pot ├«nc─â ap─âra formal spun├«nd c─â inspectorii ONU nu pot dovedi c─â progresul nuclear iranian ┼úinte┼čte cu certitudine spre armament nuclear. De┼či e sigur c─â programul nuclear are, pentru Teheran, scop militar, e greu s─â spui cu certitudine, cel pu┼úin p├«n─â la un anumit (destul de avansat) punct al procesului tehnologic, c─â e vorba despre a┼ča ceva. ├Än fine, al treilea pilon tare al TNN este c─â puterile nucleare agreate trebuie s─â reduc─â treptat ┼či propor┼úional armamentul nuclear, p├«n─â la completa dezamare. ┼×i aici s├«nt probleme. Un grup de ┼ú─âri din interiorul Tratatului (de pild─â, ┼ú─ârile din a┼ča-numita mi┼čcare de nealiniere) acuz─â puterile nucleare c─â fac exact invers. Acuzele s├«nt ├«ndreptate mai ales ├«mpotriva SUA care - fiind parte a unei alian┼úe militare unice ├«n lume, care este NATO - livreaz─â elemente nucleare altor state membre ale Alian┼úei. "Nuclear Sharing" este un concept foarte important al NATO ┼či, pe baza lui, exist─â un program militar despre care se ┼čtiu destul de pu┼úine. La reuniunea TNN din 2005, diferen┼úa de viziuni s-a v─âzut limpede. De o parte, puterile nucleare, ┼či mai ales SUA, vor s─â accentueze dimensiunea de neproliferare (adic─â s─â nu mai apar─â alte puteri nucleare) ┼či pun ├«n centrul dezbaterilor situa┼úii de gen Iran. Pe de alt─â parte, multe dintre ┼ú─ârile nealiniate repro┼čeaz─â puterilor nucleare, mai ales SUA, c─â uit─â de dimensiunea dezarm─ârii ┼či cred c─â pe aceasta ar trebui pus accentul. Exper┼úii s├«nt, ast─âzi, de acord c─â armele nucleare au avut rolul lor ├«n oprirea unui r─âzboi adev─ârat, de cuprindere mondial─â, ├«ntre SUA ┼či URSS, ├«n anii r─âzboiului rece. Atunci, armele nucleare erau un factor masiv de descurajare, av├«nd ├«n vedere c─â ambele mari puteri adoptaser─â o doctrin─â a evit─ârii primei lovituri (cu alte cuvinte, loviturile nucleare urmau a fi efectuate numai dup─â ce inamicul lovea nuclear primul, ca ripost─â, ┼či nu ca atac). ├Än aceste condi┼úii, armele nucleare mai degrab─â inhibau, dec├«t favorizau puseuri r─âzboinice. ├Än plus, cursa ├«narm─ârilor nucleare a fost convertit─â de administra┼úia Reagan ├«n curs─â economic─â. Dezvoltarea programelor nucleare, at├«t a celor ofensive, c├«t ┼či a celor defensive (de tip "scut cosmic") cost─â enorm ┼či aceste costuri pot fi suportate numai de sisteme economice performante. Crez├«nd f─âr─â rezerve ├«n superioritatea economiei capitaliste fa┼ú─â de cea socialist─â, Reagan a accelerat cursa ├«narm─ârilor ┼čtiind c─â, pe drum, competitorul sovietic va claca, nemaiput├«nd s─â suporte economic costurile uria┼če ale progresului militar. Reagan a avut dreptate. Experien┼úa nuclear─â a lumii e, totu┼či, s─ârac─â. Nu exist─â dec├«t un singur moment ├«n care arma nuclear─â a fost folosit─â ├«ntr-un r─âzboi ┼či, ├«n general, convie┼úuirea omenirii cu armele nucleare este scurt─â. Doar dou─â genera┼úii au tr─âit sub amenin┼úarea real─â a acestei arme. ┼×i totu┼či, aceast─â poveste este suficient de bogat─â ca s─â ne ofere azi ├«nv─â┼ú─âmintele necesare.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.