Cîte ceva despre răbdare

Publicat în Dilema Veche nr. 181 din 30 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M─â tulbur─â siguran┼úa cu care criticii administra┼úiei Bush - tot mai mul┼úi pe m─âsur─â ce 2008 se apropie - afirm─â r─âspicat c─â r─âzboiul din Irak e pierdut. ├Än┼úeleg bine c─â luciditatea e absolut necesar─â, admir opinia ferm─â, m─ârturisesc, chiar, o sl─âbiciune pentru realismul pesimist. Nu tr─âiesc pe alt─â lume ┼či nici nu m─â hr─ânesc cu idealism "neoconservator" devenit, tot mai mult ├«n ultima vreme, propagand─â - a┼čadar, ┼čtiu c─â s├«nt ┼čanse mari ca ei s─â aib─â dreptate. Realitatea din teren este, desigur, argumentul imbatabil. Instalarea unui guvern c├«t de c├«t democratic la Bagdad, ├«n stare s─â controleze ├«ntregul teritoriu, cu capacitatea ┼či voin┼úa de a reprima gherilele islamiste pare, la 4 ani de la c─âderea lui Saddam Hussein, un scop mai ├«ndep─ârtat ca niciodat─â. Incapacitatea militar─â a SUA de a ├«nvinge re┼úelele insurgente, dublat─â de inabilitatea politic─â a adminstra┼úiei Bush, care a fost incapabil─â s─â adune ├«n jurul ei un sprijin consistent din partea democra┼úiilor occidentale, s├«nt, ast─âzi, probe certe ale e┼čecului. Acum c├«teva zile, l-am v─âzut ├«n direct pe pre┼čedintele Bush cer├«nd mai mult timp pentru ca s─â se poat─â vedea rezultatele noii abord─âri militare a chestiunii irakiene. Numai c─â democra┼úiile s├«nt ner─âbd─âtoare. Societatea democratic─â nu are timp. E firesc, c─âci via┼úa individului, la scara ei, conteaz─â cel mai mult, iar anii s├«nt pre┼úio┼či pentru democra┼úii, cam cum s├«nt cincinalele, deceniile ┼či secolele pentru dictaturile comuniste ┼či fasciste. Dac─â nu faci ceea ce ai de f─âcut ├«n timpul pe care r─âbdarea societ─â┼úii libere ┼úi-l acord─â, ai pierdut ├«n jocul politic democratic. Poate c─â, dup─â 4 ani, strategia militar─â c├«┼čtig─âtoare ├«n Irak chiar exist─â, poate c─â generalii americani, valorific├«nd experien┼úa acumulat─â, chiar ┼čtiu, acum, ce e de f─âcut. Dar e prea t├«rziu. Societatea nu mai are r─âbdare. Conturile trebuie ├«nchise ┼či, de aceea, vocile care spun c─â r─âzboiul e pierdut s├«nt tot mai articulate ┼či, deja, majoritare. Timpul pe care societatea democratic─â ├«l acord─â unui lider ┼úine direct de ├«ncrederea pe care o ob┼úine acest lider. Pre┼čedintele Bush - s─â nu uit─âm, a c├«┼čtigat alegerile ├«n 2004 cu un scor istoric - nu a ┼čtiut/putut s─â ┼úin─â aceast─â ├«ncredere mai mult. Lipsa de r─âbdare a democra┼úiilor pare, acum, s─â joace ├«n avantajul inamicului. Cu at├«t mai mult cu c├«t acest inamic nu este un stat sau o comunitate identificabil─â ca "societate", ci un grup compact, animat de o religie strict─â ┼či alimentat de energia supraomeneasc─â pe care o d─â credin┼úa accederii la Paradis prin terorism. Comunitatea care sus┼úine ┼či compune grupul islamist cu care se confrunt─â armata regulat─â a democra┼úiilor este superioar─â at├«t din punctul de vedere al coeziunii, c├«t ┼či din cel al determin─ârii. De aceea, sprijinul ei este mai eficient. Solda┼úii din linia ├«nt├«i care servesc democra┼úiile, oric├«t ar fi de devota┼úi, de patrio┼úi ┼či de siguri pe legitimitatea moral─â a ac┼úiunilor lor, ┼čtiu ├«n fiecare secund─â c─â lumea din spatele lor, pe care ei o ap─âr─â, ├«i poate condamna pentru ceea ce fac. Militarii democra┼úiilor trebuie s─â g├«ndeasc─â pe c├«mpul de lupt─â cu mintea celor de acas─â, a jurnali┼čtilor, a opozi┼úiei politice ┼či a oengeurilor. De partea cealalt─â, militantul islamist radical simte sprijin necondi┼úionat din partea grupurilor pe care le reprezint─â. La Washington, retorica pre┼čedintelui Bush s-a schimbat de ceva vreme. Cum subtil sesiza Peter W. Galbraith ├«n New York Review of Books, discursul preziden┼úial nu mai pomene┼čte despre avantajele victoriei, ci despre efectele dezastruoase ale ├«nfr├«ngerii. E semn c─â, la orizont, nu se mai profileaz─â victoria, ci ├«nfr├«ngerea. SUA nu se mai lupt─â s─â c├«┼čtige ceva, ci s─â evite ceva. Se simte imediat c─â starea de spirit s-a schimbat, pe m─âsur─â ce sprijinul popular ┼či, consecutiv, sprijinul parlamentar pentru r─âzboiul din Irak a sc─âzut. ├Än aceste condi┼úii, chiar ┼či conservatorii ├«n care pre┼čedintele Bush are ├«ncredere, precum senatorul Richard Lugar, cred c─â e recomandabil─â o atitudine mai sobr─â, ├«n care strategia SUA s─â se reduc─â strict la propriile interese, iar suflul "mesianic", eliberator, s─â fie eliminat. Chiar dac─â marele r─âzboi o fi pierdut - ├«n sensul c─â Irakul democratic, ferm aliat al Occidentului, e irealizabil acum - totu┼či, anumite obiective mai mici, dar la fel de importante, precum dezmembrarea Al-Qaeda sau stoparea influen┼úei iraniene ├«n regiune, s├«nt, ├«nc─â, la ├«ndem├«n─â. Speran┼úa exper┼úilor serio┼či este c─â aceste obiective nu vor fi, la r├«ndu-le, ratate. Trebuie urgent s─â se discute cauzele pentru care a mers prost r─âzboiul din Irak ┼či, mai ales, cauzele pentru care a fost ├«nso┼úit ├«n permanen┼ú─â de critici. Gre┼čeli politice ┼či militare s-au succedat ├«ntr-un ritm uluitor. Privind ├«n urm─â, cred c─â America nu era preg─âtit─â s─â ├«nving─â ├«n acest r─âzboi. Puterea militar─â uria┼č─â a SUA, asociat─â sentimentului c─â, dup─â pr─âbu┼čirea URSS, a venit vremea "fukuyamist─â" a l─ârgirii cercului democra┼úiilor liberale p├«n─â la cap─âtul lumii, a creat iluzia c─â invazia Irakului este o opera┼úiune cu succes garantat pentru c─â e ├«n acord cu sensul istoriei. Mai ales cea de-a doua prezum┼úie - aceea c─â totalitarismul s-a epuizat pe sine prin pr─âbu┼čirea comunismului din siajul URSS - s-a dovedit a fi incorect─â. China se simte foarte bine ┼či ├«ntreaga Americ─â de Sud pare cuprins─â de mareea ro┼čie. ├Än plus, totalitarismul a g─âsit noi forme de exprimare. Islamismul radical e cel mai proasp─ât. Pentru noi, pericolul cel mai mare este acela al alter─ârii sim┼úului de responsabilitate al Americii. Dac─â, urmare a unei decizii perfect democratice, SUA renun┼ú─â la rolul de prim ap─âr─âtor al democra┼úiilor lumii, propor┼úiile dezastrului s├«nt impredictibile. E cert c─â America nu poate da islami┼čtilor radicali ceea ce vor. De fapt, nimeni pe lume nu poate. Cu ei, compromisul e imposibil. Dar cu marile puteri formale, precum Rusia ori China, care sus┼úin filozofii diferite de democra┼úia liberal─â de tip euro-atlantic, Washington-ul poate dezvolta oric├«nd o politic─â ├«mp─âciuitorist─â. ┼×i ar fi foarte r─âu dac─â lipsa de r─âbdare de acum - perfect explicabil─â - ar duce la prea mult─â r─âbdare ├«n rela┼úia cu non-democra┼úiile ├«n general.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.