Cît ne costă faptul că nu investim suficient în cultură

Publicat în Dilema Veche nr. 846 din 25 iunie - 1 iulie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

În criza economică provocată de pandemie, anularea ori amînarea unor festivaluri costisitoare pentru guvern și pentru administrațiile locale ar putea părea o ușurare. E, într-adevăr, vreo economie la buget? Poate. Însă consecințele economice și sociale ale eventualelor economii bugetare sînt, de fapt, catastrofale. Cel puțin în Franța, care deja de multă vreme a întreprins pași importanți pentru ca festivalurile finanțate public să fie mai sustenabile, adică să depindă mai puțin de alocările directe din partea statului. Subvenția e în continuare crucială pentru a susține evenimente periodice precum Festivalul de teatru de la Avignon, Festivalul de operă de la Aix-en-Provence, Les Rencontres de la photographie de la Arles etc., însă sponsorizarea, mecenatul, vînzările de bilete contribuie cu cel puțin 30%. Dincolo de misiunea culturală, care rămîne fundamentală, aceste festivaluri au un impact socio-economic important la nivel local. Un colectiv de cercetători (SoFest) a încercat să estimeze acest impact pornind de la 129 de festivaluri anulate din cauza pandemiei de COVID-19. Potrivit studiului, se estimează pierderi directe (din încasări) și indirecte (printre altele, turism) de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Însă nu trebuie uitat că o parte dintre artiști, tehnicieni și firme care cîștigă la nivel local cheltuiesc o parte din bani, așa că pierderile depășesc 2 miliarde de euro, se arată în studiu. Acestor sume li se adaugă și indemnizațiile pe care statul s-a obligat să le plătească artiștilor și tehnicienilor care, din cauza pandemiei, nu mai pot lucra. Se mai adaugă astfel la pierderi încă cel puțin o jumătate de miliard de euro doar pentru festivalurile analizate în acest studiu. Activitatea artiștilor e considerată non-esențială – de unde și urgența cu care au fost închise, imediat după declanșarea stării de urgență, teatrele, cinematografele, sălile de concerte și muzeele. Întreruperea activității culturale atrage, însă, niște costuri – și ele nu sînt, iată, deloc neglijabile!

Muzeul Luvru e un exemplu extrem atît în ceea ce privește susținerea bugetară, cît și în ceea ce privește pierderile cauzate de shutdown. Două cifre importante: bugetul se ridică la aproximativ 175 de milioane de euro, iar muzeul atrage anual între 8 și 10 milioane de vizitatori. Dacă administraţia culturală e (şi) business, care să fie „profitul” în urma investiției? Specialist în economia bunurilor culturale, Xavier Greffe a realizat o cercetare a veniturilor generate de Luvru. A luat în calcul nu doar încasările din bilete, ci şi chiriile şi concesiunile comercianţilor care vînd diverse produse în muzeu sau în curţile palatului, chiriile ocazionale percepute pentru producţii televizuale şi cinematografice, vînzarea unor drepturi de reproducere. A adăugat apoi veniturile indirecte generate de simpla existenţă a muzeului: milioane de turişti care-şi cheltuiesc banii prin hoteluri şi restaurante pariziene doar pentru a vizita muzeul. Toate acestea ar atrage la Paris un miliard de euro în fiecare ani. În plus, muzeul Luvru are în jur de două mii de angajaţi şi generează alte zece mii de locuri de muncă indirecte în industriile creative. Și încă: cel mai cunoscut muzeu din lume atrage venituri și din franciză. E vorba de un contract în valoare de un miliard de euro în schimbul expertizei oferite muzeului omonim de la Abu Dhabi. Oare cît costă, în termeni sociali și economici, închiderea, chiar și temporară, a muzeului parizian și a echivalentului său din Emirate?

În România, unde discuțiile despre cultură se învîrt aproape întotdeauna în jurul bugetului oricum derizoriu, astfel de studii de impact ar putea produce o schimbare de perspectivă.

Restricțiile impuse de pandemie i-au obligat pe organizatorii marilor festivaluri internaționale să anuleze, să amîne sau să scaleze evenimentele. La festivaluri de criză, bugete de criză. Cu consecințe grave asupra tuturor celor implicați: programatori, artiști, tehnicieni, comunicatori, specialiști în diverse domenii. Și, evident, o pierdere pentru public. Am tot auzit, în culisele acestor festivaluri, bombăneli ori critici directe legate de costuri: de ce plătim pentru cultură cînd autoritățile ar trebui să se ocupe de asfaltare, de canalizare, de renovarea clădirilor etc. Întrebări pînă la un punct legitime. Răspunsul scurt e că la noi festivalurile nu se fac din banii de autostrăzi. Nu pentru că am avea prea multe festivaluri (sau muzee sau filamonici etc.) nu se fac autostrăzile… Celălalt răspuns e, de fapt, o întrebare: oare cît ne costă faptul că nu investim suficient în cultură?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Marcel Ciolacu, viral pe TikTok în timp ce mânca de la McDonald's. „Cum să-ți dau cheesburgerul meu?!”
Un scurt clip video care-l înfățișează pe premierul Marcel Ciolacu mâncând de la McDonald's a ajuns viral pe Tik Tok, strângând mii de inimioare și sute de comentarii.
colete jpg
Cum a furat angajata unei firme de curierat colete în valoare de 57.000 de lei
O angajată a unei firme de curierat din Târgoviște a fost prinsă în timp ce comanda colete cu nume false, furând bunuri în valoare de 57.000 de lei. Tânăra de 21 de ani este acum cercetată pentru furt, înșelăciune și fals informatic, după o percheziție efectuată de poliție.
titluri de stat programul tezaur jpeg
O nouă ediție Tezaur începe luni. Ce dobânzi neimpozabile sunt oferite
Începând de luni, 7 octombrie, românii pot investi în titluri de stat TEZAUR cu maturități de 1, 3 sau 5 ani, cu dobânzi anuale avantajoase.
drona ruseasca orlan/ FOTO: mil.in.u
Rusia a dezvoltat în secret drone de nouă generație
Presa rusă relatează că Moscova a lucrat la noi vehicule aeriene fără pilot (UAV) pentru a înlocui pe câmpul de luptă dronele lor de recunoaștere Orlan-10 și Orlan-30.
FotoJet jpg
david popovici jo fb2 jpg
David Popovici a renunțat la Facultatea de Psihologie. Ce domeniu a ales să studieze campionul olimpic
Înotătorul își înghețase primul an, pentru Jocurile Olimpice.
Luare și dare de mită Foto Playtech
Șeful Biroului pentru Imigrări Ialomița, șpagă de zeci de mii de euro pentru angajarea muncitorilor străini
Șeful Biroului pentru Imigrări Ialomița a fost reținut de DNA pentru luare de mită. Acesta a acceptat 12.000 de euro pentru a urgenta cererile de angajare ale muncitorilor străini. Alături de el, a fost acuzat și un agent de poliție din București pentru trafic de influență.
partie fara zapada  jpg
Sinaia pregătește un proiect uriaș pentru ierni fără zăpadă. Crăciunul, marea provocare pentru hotelierii de la munte
Vremea îi pune la grea încercare pe hotelierii de la munte. Zăpada va fi inexistentă, anunță prognozele, iar specialiștii în turism atrag atenția hotelierilor
zelenski la sumi/ FOTO: Președintia Ucrainei
Zelenski s-a întâlnit cu trupele care luptă în regiunea rusă Kursk
Președintele Volodimir Zelenski a vizitat trupele ucrainene care luptă în cadrul forței de contrainvazie din interiorul Rusiei în timpul vizitei în regiunea de frontieră Sumî.