C├«t de mult─â transparen╚Ť─â e prea mult?

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Morala marilor produc─âtori alimentari jpeg

Transparen┼úa pare s─â fie cuv├«ntul zilei ├«ntr-o arie larg─â de domenii strategice ┼či politice. Este oare o mai mare transparen┼ú─â ├«ntotdeauna ceva bun?

Din 2008, de c├«nd s-a declan┼čat criza economic─â, s-a apelat ├«ntruna la o ÔÇ×mai mare transparen┼ú─âÔÇť ├«n domeniul serviciilor financiare. Legea reformei financiare, votat─â de Congresul SUA luna trecut─â, pretinde o mai mare transparen┼ú─â din partea b─âncilor ┼či a altor firme de servicii financiare. Mai mult, datorit─â eforturilor asidue ale coali┼úiei Oxfam America ┼či Publish What You Pay, legea solicit─â chiar ┼či companiilor ÔÇô at├«t celor din SUA c├«t ┼či celor str─âine ÔÇô din domeniul mineritului ┼či al extrac┼úiei petroliere, care urm─âresc cre┼čterea capitalului din SUA, s─â declare pl─â┼úile c─âtre guvernele ┼ú─ârilor ├«n care opereaz─â.


O alt─â form─â de transparen┼ú─â s-a bucurat de foarte mult─â aten┼úie, luna trecut─â. Wikileaks.org, care se autodefine┼čte ca ÔÇ×mijloc anonim, mondial, de propagare a documentelor la care publicul ar trebui s─â aib─â accesÔÇť, a publicat 92.000 de documente cu privire la r─âzboiul din Afganistan, incluz├«nd rapoarte militare despre felurite incidente ┼či chiar rapoarte ale serviciilor de informa┼úii.

Wikileaks a publicat ├«n ultimii trei ani o serie de documente delicate, de la regulamentul militar american al ├«nchisorii din golful Guant├ínamo, p├«n─â la dovezi de corup┼úie din Kenya ┼či probe referitoare la deversarea de de┼čeuri chimice toxice de-a lungul coastei africane. A mai publicat, de asemenea, o list─â cu site-uri pe care guvernul australian a propus s─â fie blocate, listele de membri ale grup─ârii de extrem─â dreapt─â British National Party, o analiz─â a riscului de credit a unei b─ânci majore din Islanda, ┼či un document filmat despre un atac al unui elicopter american la Bagdad, soldat cu moartea a dou─âsprezece persoane, printre care un jurnalist ┼či fotograf Reuters. Difuzarea rapoartelor de r─âzboi afgane r─âm├«ne ├«ns─â cea mai controversat─â ac┼úiune Wikileaks de p├«n─â acum. The New York Times, ├«mpreun─â cu The Guardian ┼či Der Spiegel au avut ┼čansa s─â vad─â aceste documente ├«nainte de a fi difuzate ┼či au decis s─â publice o parte dintre ele. Editorii au argumentat c─â, de┼či decizia de a face publice materiale secrete este ├«ntotdeauna dificil─â, aceste documente ar fi ÔÇ×de mare interes publicÔÇť ┼či ar ÔÇ×pune ├«n lumin─â extraordinara dificultate cu care s-au confruntat SUA ┼či alia┼úii s─âi, ├«ntr-un mod ├«n care alte expuneri nu au f─âcut-oÔÇť. Senatorul SUA John Kerry, un democrat de prim rang, sus┼úin─âtor al r─âzboiului, a spus c─â documentele ar putea ÔÇ×eviden┼úia mizaÔÇť conflictului ┼či urgenta astfel ÔÇ×efectuarea ajust─ârilor necesare ├«mbun─ât─â┼úirii politicilor implicateÔÇť.

Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a sugerat c─â aceste materiale ar putea constitui baza unor demersuri de urm─ârire ├«n justi┼úie a crimelor de r─âzboi comise de armata SUA ├«mpotriva civililor afgani. Al┼úii, inclusiv Barack Obama, au declarat c─â documentele ÔÇ×nu dezv─âluie probleme care s─â nu fi fost deja difuzate ├«n cadrul dezbaterilor publice despre AfganistanÔÇť.

Exist─â un paralelism ├«ntre scurgerile recente de informa┼úii despre Afganistan ┼či publicarea de c─âtre Daniel Ellsberg, ├«n 1971, a unor acte ale Pentagon-ului care au permis publicului american s─â ├«n┼úeleag─â cum s-a desf─â┼čurat cu adev─ârat r─âzboiul din Vietnam. Site-ul Wikileaks sus┼úine c─â dezv─âluirile sale au catalizat deja ÔÇ×sute de reformeÔÇť ┼či c─â ÔÇ×o guvernare transparent─â este cea mai eficace metod─â de a asigura o bun─â guvernareÔÇť. Exist─â ├«ns─â chiar ┼či sus┼úin─âtori ai guvern─ârii transparente care cred c─â Wikileaks merge prea departe. Steven Aftergood, directorul proiectului pentru confiden┼úialitate guvernamental─â din cadrul Federa┼úiei Oamenilor de ┼×tiin┼ú─â Americani (FAS), consider─â Wikileaks unul dintre inamicii societ─â┼úii deschise, deoarece nu respect─â statul de drept ┼či nici drepturile individului.

De┼či Wikileaks declar─â c─â nu a publicat alte 15.000 de documente cu privire la r─âzboiul din Afganistan, pentru a nu dezv─âlui nume ┼či alte indicii care ar fi putut duce la identificarea ┼či periclitarea unor persoane, revista londonez─â Times a ar─âtat c─â exist─â cazuri de documente deja publicate, ├«n care apar suficient de multe astfel de indicii. Assange a declarat c─â regret─â profund orice prejudiciu pe care documentele difuzate l-ar putea aduce, dar a continuat, totu┼či, s─â sus┼úin─â difuzarea lor. Iar site-ul Wikileaks ne arat─â c─â, de┼či vizibile s├«nt cele c├«teva consecin┼úe nefaste pe care le poate avea transparen┼úa, ceea ce nu se vede s├«nt consecin┼úele nepublic─ârii, ┼či c─â, ├«ntr-un climat de transparen┼ú─â, ┼čansele ca guvernele ┼či corpora┼úiile s─â ac┼úioneze moral vor cre┼čte.

Dar c├«t de mult─â transparen┼ú─â e prea mult? Un cercet─âtor leton ├«n domeniul inteligen┼úei artificiale, de la Facultatea de Informatic─â a Universit─â┼úii Letonia, care a divulgat, mai devreme anul acesta, acte confiden┼úiale despre veniturile managerilor bancari, a fost elogiat ca un ÔÇ×Robin HoodÔÇť modern, fiindc─â, f─âr─â el, publicul nu ar fi aflat c├«t de bine continu─â s─â fie pl─âti┼úi unii oameni, ├«n timp ce b─âncile lor s├«nt scoase la liman cu fonduri publice. ├Än fiecare an, guvernul norvegian face publice venitul ┼či averea a aproape fiec─ârui contribuabil. ├Änseamn─â asta prea mult─â transparen┼ú─â? ┼×i, dac─â da, de ce?

├Äntr-o lume ├«n care terori┼čtii au comis atrocit─â┼úi ┼či amenin┼ú─â s─â o mai fac─â, e utopic s─â-┼úi dore┼čti transparen┼ú─â guvernamental─â total─â. Uneori, binele poate fi f─âcut numai pe ascuns. Deocamdat─â, ├«n linii mari, o comunitate mai transparent─â e, probabil, una mai bun─â ÔÇô ceea ce e valabil ┼či pentru o lume mai transparent─â.

Peter Singer este profesor de bioetic─â la Universitatea Princeton ┼či profesor laureat la Universitatea Melbourne. A scris, printre altele, volumele Practical Ethics, One World ┼či, recent, The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2010 www.project-syndicate.org 

traducere de Matei PLE┼×U

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.