Cît de bogată este România

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie ÔÇô 4 august 2021
Cît de bogată este România jpeg

Am auzit, de foarte multe ori, ├«n ultimii 30 de ani, c─â Rom├ónia este o ╚Ťar─â bogat─â. Expresia este folosit─â ├«ntr-un anumit context, ├«n care se aduce ├«n discu╚Ťie imediat nemul╚Ťumirea fa╚Ť─â de rezultatele economice ob╚Ťinute ╚Öi, ├«n general, fa╚Ť─â de func╚Ťionarea sistemelor publice rom├óne╚Öti.

Ideea este c─â Rom├ónia e o ╚Ťar─â bogat─â, dar felul ├«n care a fost administrat─â de politicieni, la nivel central sau local, de ╚Öefii companiilor de stat, de ale╚Öii din forul legislativ a f─âcut ca o parte a poten╚Ťialului s─â fie risipit. Este adev─ârat. Dar ├«ntreb─ârile s├«nt: c├«t de bogat─â este Rom├ónia? Cum se poate m─âsura bog─â╚Ťia unei ╚Ť─âri?

├Än primul r├«nd, c├«nd vine vorba de bog─â╚Ťia Rom├óniei se aduc ├«n discu╚Ťie resursele naturale. Este adev─ârat c─â exist─â, mai ├«nt├«i de toate, resurse de ╚Ťi╚Ťei ╚Öi gaze naturale. Dac─â, ├«ns─â, vom asculta speciali╚Ötii vom constata c─â ace╚Ötia vorbesc despre faptul c─â o bun─â parte din c├«mpurile exploatate s├«nt aproape de epuizare, iar randamentele pe care le ofer─â nu s├«nt dintre cele mai mari.

├Än schimb, Rom├ónia dispune de rezerve substan╚Ťiale ├«n Marea Neagr─â. Problema este c─â am├«narea exploat─ârii resurselor energetice din zona offshore duce la ├«ngustarea ferestrei de oportunitate, ├«n sensul c─â la orizontul anului 2030 nu se vor mai vinde ├«n Uniunea European─â automobile care folosesc benzin─â sau motorin─â. De asemenea, gazul natural este considerat combustibil de tranzi╚Ťie, ceea ce ├«nseamn─â c─â va mai fi folosit pentru o perioad─â (c├«teva decenii), dup─â care va avea soarta c─ârbunilor. De aceea, dac─â bog─â╚Ťia acestor resurse, gaze naturale ╚Öi ╚Ťi╚Ťei, nu este exploatat─â c├«t mai cur├«nd, este posibil ca ╚Öansa de oportunitate s─â se piard─â.

├Än acest context, trebuie men╚Ťionate ╚Öi resurse naturale, cum s├«nt aurul, cuprul, sarea ╚Öi posibile metale rare. Sarea pare a-╚Öi fi g─âsit o utilizare ├«n ÔÇ×alian╚Ťa bateriilorÔÇŁ, cuprul nu a reu╚Öit s─â ajung─â la o prelucrare eficient─â, ├«n Rom├ónia, iar exploatarea aurului este ├«n continuare obiectul unui r─âzboi de gheril─â ├«ntre organiza╚Ťiile neguvernamentale de protejare a mediului ╚Öi posibilii investitori. Deciden╚Ťii politici s├«nt ├«ngrozi╚Ťi de agresivitatea ecologist─â, astfel c─â am├«n─â sine die o decizie de utilizare economic─â a resurselor de aur ╚Öi eventual a metalelor rare.

Rezultatele s├«nt vizibile ├«n statisticile europene. Astfel, Rom├ónia s-a clasat, ├«n ierarhia european─â, pe ultimul loc la capitolul productivitatea resurselor. Indicatorul este mai larg, arat─â valoarea ad─âugat─â ├«n cadrul proceselor de produc╚Ťie, dar, totu╚Öi, este relevant ├«n ceea ce prive╚Öte utilizarea industrial─â a resurselor naturale.

├Än al doilea r├«nd, defini╚Ťia de ╚Ťar─â bogat─â pe care o prime╚Öte Rom├ónia, la nivelul percep╚Ťiei generale, este legat─â de turism. Mai exact, se evoc─â multiplele forme de relief care se g─âsesc ├«n ╚Ťar─â. Numai c─â rezultatele ├«n domeniul turismului extern s├«nt catastrofale. Rom├ónia nu conteaz─â ├«n turismul european, dominat de Fran╚Ťa, Italia, Grecia sau Germania. Bulgaria este ╚Öi ea mult deasupra Rom├óniei ├«n ceea ce prive╚Öte primirea turi╚Ötilor str─âini. Deci, ╚Öi ├«n acest domeniu, percep╚Ťia bate cu mult realitatea.

├Än al treilea r├«nd, ├«n func╚Ťie de valoarea produsului intern brut, Rom├ónia se afl─â undeva la jum─âtatea clasamentului european, pe locul 13 sau 14, ├«n func╚Ťie de momentul raport─ârii. De la intrarea ├«n Uniunea European─â, Rom├ónia a progresat vizibil ├«n ceea ce prive╚Öte valoarea nominal─â a PIB. Dac─â, ├«ns─â, ne raport─âm la un indicator calitativ, ╚Öi anume PIB pe cap de locuitor, Rom├ónia se afl─â ├«n subsolul clasamentului european ├«ntrec├«nd doar Bulgaria, Croa╚Ťia ╚Öi Grecia.

Bog─â╚Ťia unei ╚Ť─âri se poate m─âsura ╚Öi prin for╚Ťa companiilor care lucreaz─â ├«n cadrul economiei locale sau a firmelor care reu╚Öesc s─â fie prezente pe pie╚Ťe interna╚Ťionale. Rom├ónia nu str─âluce╚Öte. Un clasament al unei companii de consultan╚Ť─â ╚Öi rating plaseaz─â Automobile Dacia pe locul 15 la nivelul companiilor europene. Unele analize de pia╚Ť─â arat─â c─â Hidroelectrica este cea mai valoroas─â companie rom├óneasc─â, av├«nd o valoare de pia╚Ť─â estimat─â la 26 de miliarde de lei, aproximativ 5,3 miliarde de euro, ceea ce la nivel global nu ├«nseamn─â, totu╚Öi, o mare performan╚Ť─â. Acest lucru ne arat─â c─â Rom├ónia nu a reu╚Öit s─â consolideze companii de anvergur─â interna╚Ťional─â, acestea r─âm├«n├«nd cantonate pe pia╚Ťa local─â.

Excep╚Ťia se nume╚Öte UiPath, o firm─â plecat─â din Rom├ónia ╚Öi care a ar─âtat c─â este posibil─â o dezvoltare fulminant─â, de nivel interna╚Ťional. Este discutabil c├«t de rom├óneasc─â mai este UiPath, dar tema important─â este exemplul pe care ├«l ofer─â antreprenorilor rom├óni ├«n domeniul tehnologiei informa╚Ťiei. ├Än acest caz, bog─â╚Ťia se m─âsoar─â ├«n creiere ╚Öi nu ├«n aur, ╚Ťi╚Ťei sau sare.

├Än fine, o ╚Ťar─â bogat─â este format─â din oameni boga╚Ťi. Recent, un raport al B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei ar─âta c─â averea rom├ónilor a ajuns anul trecut la un maxim istoric. Informa╚Ťia trebuie privit─â cu un entuziasm temperat. Averea rom├ónilor este atipic─â fa╚Ť─â de europeni, include ├«n majoritate bunuri imobiliare, case, 75%, ╚Öi ├«ntr-o propor╚Ťie redus─â active financiare, adic─â bani, 22%. ├Än concluzie, Rom├ónia nu este bogat─â, dar are, eventual, poten╚Ťial. Un poten╚Ťial care ├«n contextul schimb─ârilor din economia global─â ar putea s─â fie risipit rapid ╚Öi f─âr─â rezultate.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.