Cît de bogată este România

Publicat în Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie – 4 august 2021
Cît de bogată este România jpeg

Am auzit, de foarte multe ori, în ultimii 30 de ani, că România este o țară bogată. Expresia este folosită într-un anumit context, în care se aduce în discuție imediat nemulțumirea față de rezultatele economice obținute și, în general, față de funcționarea sistemelor publice românești.

Ideea este că România e o țară bogată, dar felul în care a fost administrată de politicieni, la nivel central sau local, de șefii companiilor de stat, de aleșii din forul legislativ a făcut ca o parte a potențialului să fie risipit. Este adevărat. Dar întrebările sînt: cît de bogată este România? Cum se poate măsura bogăția unei țări?

În primul rînd, cînd vine vorba de bogăția României se aduc în discuție resursele naturale. Este adevărat că există, mai întîi de toate, resurse de țiței și gaze naturale. Dacă, însă, vom asculta specialiștii vom constata că aceștia vorbesc despre faptul că o bună parte din cîmpurile exploatate sînt aproape de epuizare, iar randamentele pe care le oferă nu sînt dintre cele mai mari.

În schimb, România dispune de rezerve substanțiale în Marea Neagră. Problema este că amînarea exploatării resurselor energetice din zona offshore duce la îngustarea ferestrei de oportunitate, în sensul că la orizontul anului 2030 nu se vor mai vinde în Uniunea Europeană automobile care folosesc benzină sau motorină. De asemenea, gazul natural este considerat combustibil de tranziție, ceea ce înseamnă că va mai fi folosit pentru o perioadă (cîteva decenii), după care va avea soarta cărbunilor. De aceea, dacă bogăția acestor resurse, gaze naturale și țiței, nu este exploatată cît mai curînd, este posibil ca șansa de oportunitate să se piardă.

În acest context, trebuie menționate și resurse naturale, cum sînt aurul, cuprul, sarea și posibile metale rare. Sarea pare a-și fi găsit o utilizare în „alianța bateriilor”, cuprul nu a reușit să ajungă la o prelucrare eficientă, în România, iar exploatarea aurului este în continuare obiectul unui război de gherilă între organizațiile neguvernamentale de protejare a mediului și posibilii investitori. Decidenții politici sînt îngroziți de agresivitatea ecologistă, astfel că amînă sine die o decizie de utilizare economică a resurselor de aur și eventual a metalelor rare.

Rezultatele sînt vizibile în statisticile europene. Astfel, România s-a clasat, în ierarhia europeană, pe ultimul loc la capitolul productivitatea resurselor. Indicatorul este mai larg, arată valoarea adăugată în cadrul proceselor de producție, dar, totuși, este relevant în ceea ce privește utilizarea industrială a resurselor naturale.

În al doilea rînd, definiția de țară bogată pe care o primește România, la nivelul percepției generale, este legată de turism. Mai exact, se evocă multiplele forme de relief care se găsesc în țară. Numai că rezultatele în domeniul turismului extern sînt catastrofale. România nu contează în turismul european, dominat de Franța, Italia, Grecia sau Germania. Bulgaria este și ea mult deasupra României în ceea ce privește primirea turiștilor străini. Deci, și în acest domeniu, percepția bate cu mult realitatea.

În al treilea rînd, în funcție de valoarea produsului intern brut, România se află undeva la jumătatea clasamentului european, pe locul 13 sau 14, în funcție de momentul raportării. De la intrarea în Uniunea Europeană, România a progresat vizibil în ceea ce privește valoarea nominală a PIB. Dacă, însă, ne raportăm la un indicator calitativ, și anume PIB pe cap de locuitor, România se află în subsolul clasamentului european întrecînd doar Bulgaria, Croația și Grecia.

Bogăția unei țări se poate măsura și prin forța companiilor care lucrează în cadrul economiei locale sau a firmelor care reușesc să fie prezente pe piețe internaționale. România nu strălucește. Un clasament al unei companii de consultanță și rating plasează Automobile Dacia pe locul 15 la nivelul companiilor europene. Unele analize de piață arată că Hidroelectrica este cea mai valoroasă companie românească, avînd o valoare de piață estimată la 26 de miliarde de lei, aproximativ 5,3 miliarde de euro, ceea ce la nivel global nu înseamnă, totuși, o mare performanță. Acest lucru ne arată că România nu a reușit să consolideze companii de anvergură internațională, acestea rămînînd cantonate pe piața locală.

Excepția se numește UiPath, o firmă plecată din România și care a arătat că este posibilă o dezvoltare fulminantă, de nivel internațional. Este discutabil cît de românească mai este UiPath, dar tema importantă este exemplul pe care îl oferă antreprenorilor români în domeniul tehnologiei informației. În acest caz, bogăția se măsoară în creiere și nu în aur, țiței sau sare.

În fine, o țară bogată este formată din oameni bogați. Recent, un raport al Băncii Naționale a României arăta că averea românilor a ajuns anul trecut la un maxim istoric. Informația trebuie privită cu un entuziasm temperat. Averea românilor este atipică față de europeni, include în majoritate bunuri imobiliare, case, 75%, și într-o proporție redusă active financiare, adică bani, 22%. În concluzie, România nu este bogată, dar are, eventual, potențial. Un potențial care în contextul schimbărilor din economia globală ar putea să fie risipit rapid și fără rezultate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise în judecată. Victima, care era soţul uneia, le  „agasa“ pentru că voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.