Cît costă tichetul climatic

Publicat în Dilema Veche nr. 907 din 26 august – 1 septembrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Este unul dintre cele mai ambițioase programe de mediu la nivel european. Și aproape un proiect de țară pentru partidul Verzilor, aflat în coaliția de guvernare în Austria. Așa-numitul tichet climatic se lansează chiar de ziua națională, pe 26 octombrie. Programul oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească oriunde în Austria cu orice mijloc de transport, la un tarif forfetar anual. Scopul e să degreveze rețelele rutiere și să scadă circulația autovehiculelor, ca parte a angajamentelor europene ale Austriei de a reduce la jumătate emisiile de dioxid de carbon. De aici și denumirea de tichet climatic.

Principiul e simplu ca eins, zwei, drei: oamenii plătesc un euro pe zi pentru transportul public nelimitat în propriul land, doi euro pe zi pentru călătoria în două landuri vecine și trei euro pe zi pentru a călători oriunde în țară, cu orice mijloc de transport în comun. Costul unui tichet/abonament anual pentru toată Austria va fi de 949 de euro. Pentru cei care traversează două landuri, costul anual e de 730 de euro, iar tariful pentru un singur land va fi de 365 de euro anual. Asemenea încercări de a stabili tarife unice pentru toate mijloacele de transport în comun s-au mai făcut.

La Viena, unde altminteri un singur bilet de călătorie cu autobuzul ori cu tramvaiul costă un pic peste doi euro, prețul abonamentului pe toate liniile pentru un an e de doar 365 de euro. La Vorarlberg, abonamentul pentru un an costă 385 de euro. Iar la Salzburg – 595 de euro. Unificarea tarifelor, proiectarea unor abonamente la nivel național și reducerea masivă a prețurilor, astfel încît transportul public să devină mai atractiv, angajează niște costuri. La nivel național, programul e subvenționat de guvernul federal: pentru anul 2022, suma prevăzută se ridică la 150 de milioane de euro.

A fost un parcurs complicat: să găsești formule de a unifica tarifele pentru (aproape) toate mijloacele de transport în comun pe tot cuprinsul țării presupune mobilizare administrativă și voință de negociere. E un exercițiu la care au participat partidele politice din coaliția de guvernare, autoritățile centrale și regionale, companii de transport publice și private, patronate, sindicate, activiști de mediu etc. Chiar și așa, trei landuri din nouă, între care și Viena, au rezerve să intre în program, cel puțin în faza incipientă, pe fondul unor dispute în legătură cu tarifele. Tichetul climatic e însă adoptat de restul țării.

Sînt două puncte hotărîtoare în aplicarea programului – de ele depinde succesul tichetului climatic. Primul ține de aria de acoperire: dacă tichetul nu va fi valabil la nivel național, dacă landul Viena nu va intra în program, atunci e puțin probabil ca obiectivele de mediu stabilite la nivel federal să fie atinse, oricît de avansate ar fi politicile de mediu la nivelul Capitalei. Apoi, rămîne de văzut care va fi reacția cetățenilor, a beneficiarilor acestui program. Eco-entuziasmul oglindit în sondajele de opinie va trebui probat cu fapte. Adică oameni reali care să renunțe la mașini personale în favoarea transportului în comun. Dacă programul va reuși – și rezultatele se vor putea măsura relativ rapid –, atunci tichetul climatic austriac are mari șanse să devină un model european. Măcar pentru țările cu o infrastructură feroviară dezvoltată.

E însă mult mai greu de evaluat cum ar arăta un program similar în România. Prețul tichetului climatic (sub 1.000 de euro pe an oricînd, oricît, pe toate liniile de tren și de transport în comun, timp de un an) ar fi ultima grijă. Adevărata problemă ține întinderea redusă a rețelei feroviare, de trenurile delabrate, de transportul local inegal dezvoltat și, pe alocuri, inexistent, de ecartul enorm între mediile urbane, suburbane și rurale. Pînă la adoptarea unui tichet climatic național am putea învăța din experiența în curs a Austriei că pînă și cele mai ambițioase programe pot fi adoptate dacă există voință politică și disponibilitate de negociere.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

geneva elvetia istock jpg
Câți bani economisește într-un an un român stabilit în Elveția: „Nu comparați...”
Mulți dintre noi ne gândim la Elveția ca la o țară exclusivistă, în care nu are rost să ne mutăm dacă nu avem deja câștiguri impresionante.
Calin Georgescu jacheta foto Facebook Marian Godina jpg
Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu, după îndemnul la boicotarea produselor străine. „Haina e fabricată în Germania, dar se poate lipi un tricolor românesc cu scai”
Polițistul-influencer Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu, care a transformat boicotul împotriva supermarketurilor în campanie electorală şi a mers la piaţă într-o jachetă scumpă, fabricată în Germania.
Lucian Mîndruță a fost invitat în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D
Lucian Mîndruță este în doliu. Mama jurnalistului s-a stins din viață: „Și-a ales o zi frumoasă”
Jurnalistul Lucian Mîndruță trece prin momente de profundă tristețe. Mama prezentatorului TV s-a stins din viață. Acesta și-a exprimat durerea prin intermediul unui mesaj emoționant publicat pe rețelele de socializare.
Restaurant in portul Awashima Japonia  foto mitoko kanko webp
„Oficiul Poștal Dispărut”, locul unde oamenii pot trimite scrisori morților pentru a-și alina dorul
Awashima este una dintre miile de insule din Marea Interioară Seto și se află la aproximativ 15 minute cu feribotul de coasta continentală. Pe insula care se întinde pe o suprafață de suprafață de 592,17 kmp se află „Oficiul Poștal Dispărut”, care deservește aproximativ 150 de locuitori.
Daniel Baluta 3 Sursa Primaria Sectorului 4 jpg
Daniel Băluță cere urgentarea avizului pentru lucrările la Planșeul Unirii: „A trecut deja un an!”
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, face un nou apel către primarul Capitalei, Nicușor Dan, solicitând semnarea avizului necesar pentru Comisia Tehnică de Circulație, astfel încât lucrările de consolidare și refacere a Planşeului Unirii să poată începe cât mai curând.
china par shutterstock1 jpeg
Cu ce se spală femeile din China pe păr pentru a avea o podoabă capilară de invidiat. Ai nevoie numai de 2 ingrediente
Pentru a rămâne frumos și sănătos tot timpul părul are nevoie de foarte multă atenție. Din fericire, aceasta nu trebuie să vină sub forma diferitelor șampoane scumpe din comerț, care poate că nici nu au efectele pe care le promit pe etichete.
elena lasconi conferinta foto fb jpg
Elena Lasconi îşi sfătuieşte colegii din USR să nu voteze moţiunea AUR. „Ar duce țara în haos”
Liderul USR, Elena Lasconi, şi-a sfătuit luni colegii de partid să nu susţină moţiunea iniţiată de AUR pentru căderea guvernului, pentru că o asemenea situaţie ar genera şi mai multă instabilitate.
Natalia Intotero, ministrul Culturii (foto: Facebook / Ministerul Culturii)
Ministerul Culturii: Exportul temporar de bunuri culturale mobile, restricționat
Ministerul Culturii supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 518/2004.
Programator IT Foto Freepik com jpg
Cum fac economii IT-iștii afectați de Ordonanța trenuleț: „Am minus 1.100 de lei net. De unde reduc acești bani?”
Numeroși angajați în domeniul IT din România, afectați de reducerile salariale, spun că încearcă să se adapteze unui nou stil de viață, bazat pe economii și renunțarea la servicii scumpe. Unii se arată hotărâți să plece din țară.