„Circul ambulant” al Capitalelor Culturale. Ruta Chemnitz-Timișoara

Publicat în Dilema Veche nr. 874 din 7 - 13 ianuarie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Suspiciuni de corupție la nivel european. Chemnitz a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2025, impunîndu-se în fața celorlalte orașe germane candidate reținute pe lista scurtă: Hanovra, Hildesheim, Magdeburg și Nürnberg. Procesul de selecție, încheiat în octombrie, e pus acum la îndoială de o serie de articole publicate de Süddeutsche Zeitung. Acuzațiile sînt grave: sforării, nepotism și relații dubioase între membrii juriului și echipele de consilieri ale orașelor candidate. Povestea continuă să facă valuri prin presa germană, iar Conferința Miniștrilor Culturii vrea să investigheze aceste acuzații. Și a suspendat, pînă la finalizarea anchetei, subvenția de 25 de milioane de euro cuvenită orașului cîștigător.

SZ vorbește despre „circul ambulant” al Capitalelor Culturale și demontează un lanț extins de cumetrii în care experți culturali internaționali sînt consilieri pentru orașele candidate, membri ai juriului de selecție și reprezentanți în board-ul orașelor desemnate, ocupînd poziții de răspundere succesiv sau chiar simultan. Sînt numiți, printre alții, Jirí Suchánek, artizanul programului Pilsen – Capitală Europeană a Culturii 2015, care s-a alăturat juriului UE în 2017. În 2025, Chemnitz a planificat o acțiune culturală la centrul cultural pe care îl conduce în Pilsen. Olandezul Mattijs Maussen a consiliat deja 15 Capitale Europene ale Culturii, inclusiv Chemnitz. Ulrich Fuchs, directorul Marsilia 2013, considerat un soi de eminență cenușie a Capitalelor, a consiliat mai multe orașe candidate. Dincolo de presupusele conflicte de interese în care s-a plasat, el este criticat pentru faptul că și soția sa a lucrat la unele programe prin intermediul unei firme de consultanță pe care a fondat-o în Franța.

Pare dubios, dar, în același timp, e și, cumva, firesc. Competiția Capitalelor Europene ale Culturii are o miză uriașă: e vorba de dezvoltarea urbană, de infrastructură, de o regîndire a economiei locale, de revitalizarea unor zone urbane. Impactul poate fi enorm. Iar bugetele – pe măsură. Poate însemna un succes (cum s-a întîmplat, de pildă, la Sibiu, în 2007, ori la Matera, în 2019) sau un eșec (așa cum s-a întîmplat în Ruhr, în 2010, ori la Marsilia, în 2013). Oricum, munca de planificare și execuția presupun înaltă calificare, experiență și relații în mediul cultural, economic, politic etc. Și, evident, aptitudini manageriale avansate. Sînt puțini cei care sînt capabili de toate acestea, la un loc. Nu e deci de mirare că, dintre cei puțini, unii sînt consilieri ai mai multor orașe sau că sînt selectați drept experți ori membri ai juriului de către instituții europene. Sau că intră în board-ul organizațiilor care implementează proiectele. Sau că dirijează, la rîndul lor, organizații culturale puternice și potente financiar. Problema apare cînd cumulul de funcții frizează conflictul de interese.

În cazul desemnării orașului Chemnitz, membrii juriului au, cu toții, CV-uri solide. Ei sînt numiți de Comisie, de Consiliu, de Parlament etc. și semnează, înainte de validare, o declarație de interese în care se angajează explicit să nu desfășoare activități de consiliere pe durata mandatului de jurizare. Dar declarația respectivă nu se referă la contractele anterioare și nici la conduita ce se impune după încheierea jurizării. Cum întregul proces se întinde pe cinci ani, e posibil ca un consilier să devină membru al juriului și să fie în situația de a juriza asupra proiectului pe care l-a sprijinit. Sau să supravegheze, ca membru al board-ului în orașul desemnat Capitală cum sînt alocate fondurile.

Ulrich Fuchs spune, într-un interviu pentru postul public de radio, că a fost consilier pentru mai multe orașe, fiind angajat și plătit de Kulturstiftung der Länder, deci de o instituție publică, și că fiecare dintre orașele respective era la curent cu faptul că el era implicat în toate celelalte dosare de candidatură. Fuchs apără decizia juriului în legătură cu desemnarea orașului Chemnitz drept Capitală Europeană a Culturii, respingînd acuzațiile de fraudă. Dar recunoaște că e nevoie de mai multă transparență.

Investigațiile apărute în presa germană nu au reușit pînă acum să demonstreze conflictul de interese, dar simpla bănuială că ar fi putut exista o fraudă pune deja într-o lumină proastă atît membrii juriului, cît și întregul proces de selecție. Să nu ne mirăm, deci, dacă scandalul se va amplifica. De pildă, unele dintre numele vehiculate în legătură cu „cazul” Chemnitz apar și în parcursul Timișoarei, desemnată Capitală Europeană a Culturii în 2021 (program amînat pentru 2023, din cauza pandemiei). Brîndușa Armanca notează, într-un articol pentru Radio Europa Liberă, că Mattijs Maussen a fost consultant pentru redactarea dosarului de candidatură, recomandat de Ulrich Fuchs. Că Fuchs a făcut parte din juriul de selecție care a desemnat Timișoara în toamna lui 2016. Că, în 2018, s-a prezentat la competiția internațională pentru poziția de „expert internațional” în Consiliul Director al Asociației TM2021. Și că președinte al juriului a fost atunci Mattijs Maussen. E o încălcare a regulamentului? Poate că nu: toți cei implicați au expertiza necesară și au semnat declarații de interese. Însă, dacă totuși e ceva putred sus, adică la vîrful procesului de selecție, e puțin probabil ca „sforăriile”, „nepotismul” și „relațiile dubioase” de jos, adică la nivel de implementare, să fie depistate la timp și sancționate.

Pînă una-alta, e clar că lipsa de transparență generează suspiciuni. Unde sînt bani (publici) mulți, e nevoie de reguli clare și de instrumente pentru a verifica modul cum au fost cheltuiți. Și, dacă cultura e în continuare considerată un sanctuar în Europa, un domeniu în care performanța nu se măsoară cu ruleta și în care onorariile oferite artiștilor nu se supun unor norme prestabilite, poate că ar fi cazul ca managerii, administratorii, consultanții etc. să răspundă, totuși, pentru deciziile lor. Dacă nu din calcul economic, atunci, măcar, din nevoia de a recredibiliza această instituție a Capitalei Europene a Culturii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.