Cinema în criză?

Publicat în Dilema Veche nr. 884 din 18 - 24 martie 2021
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Gala premiilor C├ęsar de anul acesta a fost o catastrof─â! A fost cea mai ur├«t─â ceremonie din istoria acestui eveniment ÔÇô aproape toat─â presa cultural─â francez─â a c─âzut de acord asupra acestui lucru. Imaginea trist─â a unei s─âli pe jum─âtate goale (pand├ęmie oblige!), oferta relativ redus─â dup─â un an prost, protestul radical al actri╚Ťei Corinne Masiero, care s-a dezbr─âcat pe scen─â purt├«nd pe piele sloganul ÔÇ×No culture no futureÔÇŁ, discursurile depresive ale participan╚Ťilor ╚Öi, peste toate, o senza╚Ťie de sf├«r╚Öit de lume sau cel pu╚Ťin de sf├«r╚Öit de film prost.

E adev─ârat: ├«n 2020 s-au v├«ndut de trei ori mai pu╚Ťine bilete dec├«t ├«n anul precedent. Dar e ╚Öi o veste bun─â. De paisprezece ani, lungmetrajele franceze nu au ob╚Ťinut mai multe vizion─âri ├«n cinematografele din Hexagon dec├«t filmele americane. Ei bine, ├«n 2020, filmele franceze au atins 29,2 milioane de bilete v├«ndute, fa╚Ť─â de doar 26,6 milioane c├«te au atins filmele americane. Aceast─â cifr─â se explic─â, desigur, prin prezen╚Ťa redus─â a filmelor americane ├«n anul precedent. Dar e ╚Öi un semn al atractivit─â╚Ťii filmului francez. Mul╚Ťi s-au pl├«ns de angajamentul sc─âzut al statului ├«n sus╚Ťinerea cinematografiei. Aici, ar trebui totu╚Öi ad─âugat c─â cinematografia francez─â at├«t de lovit─â de actuala criz─â sanitar─â continu─â s─â fie bine finan╚Ťat─â de guvern: se estimeaz─â c─â numai ├«n 2020 statul a subven╚Ťionat produc╚Ťia ╚Öi difuzarea de film cu 1,2 miliarde de euro. ├Än mai 2020, guvernul de la Paris a anun╚Ťat prelungirea m─âsurilor de acordare a indemniza╚Ťiilor de ╚Öomaj pentru arti╚Ötii intermiten╚Ťi ai artelor spectacolului p├«n─â ├«n august 2021. S├«nt ajutoare indispensabile pentru sus╚Ťinerea unui sector al economiei considerat esen╚Ťial.

├Äns─â nu doar despre finan╚Ťare e vorba, nu despre filmele aflate ├«n produc╚Ťie ╚Öi am├«nate pe fondul crizei, ori despre sutele de s─âli de cinema ├«nchise (temporar) din cauza restric╚Ťiilor, ci ╚Öi despre cum arat─â viitorul acestei industrii. ╚śi, aici, cam to╚Ťi cei care au participat s─âpt─âm├«na trecut─â la Gala C├ęsar ├«n╚Ťeleg foarte bine mizele. Chiar ╚Öi ├«ntr-o ╚Ťar─â precum Fran╚Ťa, care promoveaz─â excep╚Ťia cultural─â ╚Öi sprijin─â diversitatea inclusiv prin legi care privilegiaz─â filmele autohtone ╚Öi europene, competi╚Ťia cu superproduc╚Ťiile americane e tot mai mare. Noile platforme de difuzare online, lansate ├«nainte de 2020, dar a c─âror evolu╚Ťie a fost accelerat─â de criza sanitar─â, ne fac s─â ne g├«ndim cum va ar─âta aceast─â industrie ├«n viitorul apropiat. Mul╚Ťi se ├«ntreab─â chiar dac─â industria american─â, hollywoodian─â, va putea supravie╚Ťui crizei actuale. Cu s─âlile ├«nchise, sau deschise cu intermiten╚Ť─â, sau cu un num─âr limitat de locuri, e clar c─â produc╚Ťii care se bazeaz─â strict pe ├«ncas─âri din bilete (╚Öi care nu beneficiaz─â de subven╚Ťie) precum cele americane nu au cum s─â continue. ├Än logica pur liberal─â se contureaz─â astfel trei scenarii. Primul ar fi unificarea etapelor de distribu╚Ťie: p├«n─â acum, filmele intrau mai ├«nt├«i ├«n s─âlile de cinema, fiind disponibile pl─âtitorilor de bilete pentru cel pu╚Ťin dou─â luni ├«nainte s─â fie rev├«ndute canalelor TV, platformelor online etc. Lansarea simultan─â ├«n sal─â ╚Öi ├«n streaming ar ├«ncuraja platforme precum Netflix, Apple, Amazon s─â investeasc─â ├«n produc╚Ťii cinematografice ╚Öi ├«n promovarea lor. O parte din banii astfel investi╚Ťi s-ar ├«ntoarce ╚Öi c─âtre (unele) s─âli de cinema. Un al doilea scenariu ar fi achizi╚Ťionarea s─âlilor de c─âtre produc─âtorii dominan╚Ťi: ├«n anii ÔÇÖ50 ai secolului trecut, Justi╚Ťia american─â a condamnat o asemenea fuziune ╚Öi statul a reglementat domeniul astfel ├«nc├«t condi╚Ťiile concuren╚Ťiale s─â permit─â dezvoltarea pie╚Ťei. ├Än contextul de acum, asumarea controlului asupra produc╚Ťiei ╚Öi a difuz─ârii nu mai pare o tendin╚Ť─â monopolist─â, ci mai degrab─â o modalitate de a asigura func╚Ťionalitatea sistemului. Cum o inversare a trend-ului actual de consum online e pu╚Ťin probabil─â chiar ╚Öi ├«n condi╚Ťiile ├«n care pandemia va ├«nceta rapid, ne a╚Ötept─âm la o transformare a felului ├«n care func╚Ťioneaz─â industria cinematografic─â american─â ├«n sensul hibridiz─ârii consumului.

Dar ├«n Europa? C├«t timp va mai putea fi sus╚Ťinut modelul francez, dominant ├«n Europa, de ├«ncurajare a cinematografiei? ╚śi ce impact au aici transform─ârile de pe pia╚Ťa american─â? ├Än ceea ce prive╚Öte viitorul s─âlilor de cinama, totul va depinde de evolu╚Ťia obiceiurilor de consum. ╚śi, pe termen mai lung, de disponibilitatea guvernelor de a sus╚Ťine difuzarea, adic─â de a subven╚Ťiona s─âlile. (Evident, aici e o rela╚Ťie sensibil─â, pentru c─â, dac─â apeten╚Ťa pentru mers la cinematograf nu va cre╚Öte odat─â cu ├«ncheierea crizei sanitare, nu po╚Ťi pretinde statului s─â pl─âteasc─â pentru a ├«ntre╚Ťine s─âli de cinema goale.) Platforme precum Netflix sau Amazon ori ini╚Ťiative mai mici, independente, s├«nt o provocare, dar ╚Öi o ╚Öans─â pentru filmul european. Disponibilitatea ╚Öi accesul facil la (aproape) orice film nu garanteaz─â neap─ârat ╚Öi ╚Öanse egale ca filmul de art─â (francez ori european) s─â fie accesat. Pentru c─â algoritmul privilegiaz─â consumul ╚Öi va promova ceea ce e deja accesat. Ini╚Ťiativele europene, micile platforme specializate ori de ni╚Ö─â nu-╚Öi ating nici ele audien╚Ťa poten╚Ťial─â ╚Öi, ├«n competi╚Ťia cu gigan╚Ťii, r─âm├«n ├«n urm─â. Pentru a men╚Ťine o bun─â cot─â a filmului european (╚Öi a garanta supravie╚Ťuirea) e deci nevoie de mai mult dec├«t doar de ├«ntre╚Ťinerea micilor re╚Ťele de difuzare onlineÔÇŽ  

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.