Cine mai face furori la Bruxelles?

Ana Maria TOLBARU
Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Cine mai face furori la Bruxelles? jpeg

Un actor oarecum necunoscut, pînă în momentul de faţă, apare din ce în ce mai des în atenţia jurnaliştilor, a politicienilor şi a consultanţilor din Bruxelles. Profesor de finanţe publice şi economie politică la Universitatea Tehnologică din Berlin, fost senior în conducerea unor bănci de investiţii din Paris şi Londra, Markus Kerber a devenit cunoscut atunci cînd a dat guvernul german în judecată pentru că a aprobat împrumutul internaţional al Greciei, fără a consulta înainte parlamentul german. Sentinţa Curţii Constituţionale a Germaniei, anume că Angela Merkel a luat decizia de a împrumuta bani Greciei în mod legal, l-a nemulţumit pe profesorul doctorand Kerber, dar nu l-a descurajat. „Sînt foarte dezamăgit de sentinţa Curţii din Germania“ a spus acesta unei săli de conferinţe prea mică în dimensiuni pentru marea de oameni care venise să-l asculte, într-o seară de septembrie, în Bruxelles.

Eurodeputaţi, printre care şi cunoscutul eurosceptic Nigel Farage, al cărui partid (Partidul de Independenţă al Marii Britanii, UKIP) vrea să retragă Marea Britanie din UE, jurnalişti seniori, consultanţi ai diferitelor companii de lobbying sau de avocatură din capitala belgiană, cameramani care filmau discursul lui Kerber pentru companii asiatice s-au înghesuit pe scaune, în picioare şi, din lipsă de spaţiu – lucru la care nu se aşteptau organizatorii –, o mare parte dintre ei au rămas chiar pe hol, ascultînd doar vocea lui Kerber, fătă a-l putea vedea însă vorbind. „Eu aş fi dat Grecia afară din zona euro de la bun început, fără să risc astfel ca o ţară relativ neimportantă precum ea să contamineze apoi întreaga zonă euro“ – spune Kerber. Farage, atent la cuvintele profesorului german, care le pronunţă cu un accent britanic foarte bine lustruit, dă din cap. Kerber continuă: „Proiectul european s-a sfîrşit, el va fi dezintegrat din cauza abordării sale politice, care ar fi trebuit să rămînă aşa cum a fost concepută, economică. Problemele economice ar fi trebuit analizate cu mai multă expertiză şi economiştii ar fi trebuit să-i avertizeze pe lideri de pericolele ascunse în deciziile lor. Mai devreme sau mai tîrziu, Germania va pierde puterea de decizie asupra mecanismelor financiare din zona euro, ceea ce va duce la o situaţie scăpată de sub control şi poate chiar şi la pierderea rating-ului ţării noastre“. 

Cuvintele sale ar fi putut fi categorisite, în urmă cu un an-doi, drept pură speculaţie maliţioasă şi exagerare. Acum, însă, întrebarea „Ce se va întîmpla cu moneda euro şi cu Uniunea Europeană?“ se află pe buzele cetăţenilor, ale jurnaliştilor, ale consultanţilor şi experţilor, şi chiar ale politicienilor. Răspunsurile lui Kerber, însă, se apropie mult de cele ale populiştilor şi euroscepticilor. Atitudinea sa este una agresivă: „Avem nevoie de o dezbatere serioasă pe tema monedei euro, fară nici un tabu şi trebuie să arătăm cu degetul şi să numim anumite persoane, cum ar fi Junker (şeful Eurogrupului), care îşi apără doar interesele personale“. 

Kerber nu se opreşte însă doar la şeful Eurogrupului. Comisarul pentru afaceri monetare, Olli Rehn, „s-a autodesemnat drept şef al Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară – fondul de salvare al UE“. „Trichet (şeful BCE)“ – adaugă acesta – „ia decizii care urmează linia guvernului francez“. Kerber se opreşte şi face cîteva glume maliţioase la adresa lui Sarkozy. „Trichet“ – continuă el – „vinde minciuni mass-mediei, în fiecare săptămînă, spunînd că poate steriliza cumpărarea de obligaţiuni ale guvernelor din zona euro – prin care acesta a salvat temporar economia Italiei şi Spaniei, vara aceasta“. 

Nici succesorul lui Trichet, italianul Mario Draghi, care va prelua la sfîrşitul lunii octombrie 2011 mandatul de şef al BCE, nu îl mulţumeşte pe Kerber. La conferinţa intitulată „Viitorul monedei euro“, oamenii care îl ascultă, de toate vîrstele şi din multe domenii, dau din cap şi iau notiţe cu repeziciune. „Politicile lui Trichet au fost complet incompatibile cu fundamentele uniunii monetare, care au stat la baza formării sale. Germania, cînd a aderat, nu ar fi fost de acord să dea bani pentru a salva economiile altor ţări. Greutatea economică a unei ţări nu ar trebui ignorată şi guvernată de cineva precum… Draghi?“ – mai spune Kerber. 

Profesorul german nu se opreşte la a-i critica doar pe liderii europeni. El vine cu soluţii „salvatoare“ pentru viitorul zonei euro – dar mai puţin pentru viitorul construcţiei europene. La baza soluţiilor lui stă guvernanţa Germaniei peste toate economiile din UE – dar nu şi a politicienilor germani actuali, pe care acesta chiar i-a dat în judecată pentru că nu au ascultat voinţa poporului atunci cînd au oferit o mînă de ajutor Greciei. „Cînd Germania a semnat că vrea să intre în zona euro, exista o clauză clară împotriva acordării de ajutor internaţional necesar cumpărării de obligaţiuni ale unei ţări în prag de faliment“ – spune Kerber. Discursul îi este urmat de soluţii. „Trebuie să transformăm zona euro într-o uniune flexibilă, cu alte cuvinte, trebuie tăiată, nivelată, dacă vrem ca ea să supravieţuiască“, a mai precizat Kerber, referindu-se la posibilitatea de a da afară membri ai zonei euro cu economii slabe.

Conferinţa lui Kerber nu ar trebui trecută cu vederea. Ea a fost urmată, săptămîna trecută, de un alt discurs despre viitorul monedei euro, de data aceasta organizat de unul dintre cele mai importante thinktank-uri din Bruxelles, European Policy Centre, ai cărui analişti seniori sînt deseori consultaţi de către lideri din instituţiile europene. În aceeaşi zi, euroscepticul britanic Nigel Farage susţinea şi el un discurs tot despre viitorul monedei euro, în cadrul Parlamentului European. Bruxelles rămîne, pentru moment, capitala UE. Dar oamenii din Bruxelles sînt tot mai mult atraşi de conferinţele euroscepticilor.  

Ana-Maria Tolbaru este redactor la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.