Cînd politica nu funcționează

Hannah ARENDT
Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
image

Faptul că trăim și ne mișcăm într-o lume-deșert a fost recunoscut întîia oară de Nietzsche, şi tot el a făcut prima greşeală decisivă în diagnosticarea ei. Aproape la fel ca toți cei ce i-au urmat, credea și el că deșertul se află în noi, vădindu-se astfel a fi nu doar unul dintre primii lui locuitori, ci şi victima celei mai teribile iluzii provocate de el. Psihologia modernă este o psihologie a deşertului: cînd pierdem facultatea de a judeca – de a suferi şi condamna – începem să credem că ceva e în neregulă cu noi dacă nu putem trăi în condiţiile vieţii de deşert. În măsura în care încearcă să ne „ajute“ , psihologia ne ajută să ne „adaptăm“ la aceste condiţii, luîndu-ne unica speranţă, anume că noi, cei care nu aparținem deșertului, deși locuim în el, sîntem capabili să-l transformăm într-o lume umană. Psihologia răstoarnă totul: tocmai pentru că suferim în condițiile deșertului sîntem încă umani și neatinși; pericolul este de a deveni adevărați locuitori ai deșertului și a ne simți acasă în el. Pericolul și mai mare este că în deșert sînt furtuni de nisip, că nu domneste întotdeauna o liniște de cimitir –unde, la urma urmei, totul e cu putință –, că mișcarea se poate stîrni aici de la sine. Aceste furtuni sînt mişcările totalitare, iar caracteristica lor principală este aceea că sînt extrem de bine adaptate la condiţiile deşertului. De fapt, ele nu ţin seama de nimic altceva, părînd să fie deci cea mai potrivită formă politică a vieţii în deşert. Atît psihologia, disciplina adaptării vieții umane la condițiile deșertului, cît și mișcările totalitare, furtunile de nisip în care acțiunea falsă sau pseudo-acţiunea izbucnesc dintr-odată din tăcerea de mormînt, prezintă un pericol iminent pentru cele două facultăţi umane care, cu răbdare, ne permit să transformăm deşertul mai degrabă decît să ne transformăm noi înşine: facultăţile conjugate ale pătimirii şi acţiunii. E adevărat că atunci cînd sîntem prinși în mișcările totalitare sau în adaptările psihologiei moderne suferim mai puţin; ne pierdem facultatea de a suferi şi, odată cu ea, virtutea de a îndura. Numai cei ce pot îndura patimile vieţii în condiţiile deşertului pot aduna în ei curajul care ne îndeamnă la acțiune, ne îndeamnă să devenim ființe active.

Mai mult, furtunile de nisip ameninţă chiar acele oaze din deşert fără de care nimeni n-ar putea dăinui, în timp ce psihologia încearcă numai să ne obişnuiască cu viaţa în deșert ca să nu mai simţim nevoia lor. Acele oaze sînt domeniile vieţii care există independent, sau în mare măsură independent, de condiţiile politice. Fiindcă ce a funcţionat prost e politica, existenţa noastră plurală, şi nu ce putem face sau crea întrucît existăm la singular: în izolarea artistului, în singurătatea filozofului, în relaţia mută dintre fiinţele umane, aşa cum există ea în dragoste şi cîteodată în prietenie – cînd o inimă întinde punţi către alta, ca în prietenie, sau cînd în spaţiul intermediar lumea se aprinde, ca în dragoste. Dacă aceste oaze n-ar rămîne intacte, n-am mai putea să respirăm, iar cercetătorii din ştiinţele politice ar trebui să ştie asta. Dacă cei sortiți să-și petreacă viața în deşert, încercînd să facă una sau alta, mereu îngrijorați de condițiile acestei vieți, nu știu cum să folosească oazele, vor deveni locuitori ai deşertului chiar şi fără ajutorul psihologiei. Cu alte cuvinte, oazele, care nu sînt locuri de „relaxare“, ci izvoare dătătoare de viață care ne permit să trăim în deşert fără a ne împăca cu el, vor seca. 

Pericolul opus e încă şi mai familiar. Numele său comun este evazionism: a evada din lumea deşertului, din politică în  ce-o fi, reprezintă o formă de a distruge oazele mai puțin periculoasă şi mai subtilă decît furtunile de nisip care le ameninţă existenţa oarecum din afară. Încercînd să scăpăm, ducem nisipul deşertului în oaze – la fel cum Kierkegaard, încercînd să scape de îndoială, a dus-o cu el în religie cînd a făcut saltul la credinţă. Incapacitatea de a îndura, eşecul de a recunoaşte şi suporta îndoiala ca o condiţie fundamentală a vieţii moderne, strecoară îndoiala în singurul spaţiu unde n-ar trebui să pătrundă: în spaţiul religios, spaţiul credinţei. E doar un exemplu menit să arate ce facem cînd încercăm să scăpăm de deşert. Fiindcă distrugem oazele dătătoare de viaţă atunci cînd mergem în ele cu scopul de a evada, pare uneori că totul conspiră să generalizeze condiţiile deşertului.

Dar și asta e o iluzie. În ultimă analiză, lumea umană e întotdeauna produsul unui amor mundi al omului, un artificiu uman a cărui nemurire potenţială e întotdeauna expusă morţii celor ce-l construiesc şi naşterii celor ce vin să-l locuiască. Spusele lui Hamlet rămîn veşnic valabile: „Vremea / E scoasă din ţîţîni. Ah, ce blestem / Că eu m-am fost născut ca s-o întrem!“. În acest sens, în nevoia ei de făptuitori, pentru a putea fi din nou întemeiată, lumea e întotdeauna un deșert.

(fragment din Făgăduința politicii de Hannah Arendt, traducere de Mihaela Bidilică-Vasilache, Editura Humanitas, 2010)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne