Cînd e mai bine să previi, decît să consolezi

Publicat în Dilema Veche nr. 381 din 2 - 8 iunie 2011
Cînd e mai bine să previi, decît să consolezi jpeg

Cînd în luna martie Japonia a fost lovită mai întîi de cutremur, apoi de tsunami, Brian Tucker se afla în Padang, Indonezia. Tucker lucra împreună cu un coleg la proiectarea unui refugiu care ar fi putut salva mii de vieţi în cazul în care – sau mai degrabă atunci cînd – un tsunami indentic celui format în Oceanul Indian în 1797, la o depărtare de cca 1000 de kilometri sud-est de locul unde s-a format şi tsunami-ul asiatic din 2004, ar putea lovi din nou. Tucker este fondatorul şi preşedintele unei organizaţii non-guvernamentale, GeoHazards International, a cărei misiune este de a reduce  numărul victimelor cutremurelor, din comunităţile vulnerabile.

Padang este una dintre aceste comunităţi. În partea de nord, în Banda Aceh, în tsunami-ul din 2004 au murit 160.000 de oameni. După spusele geologilor, falia care a provocat acel tsunami este posibil să se rupă şi înspre sud, punînd în pericol oraşele de coastă precum Padang-ul, care are o populaţie de 900.000 de locuitori, ameninţaţi în următorii 30 de ani de un cutremur major, urmat de tsunami.

În Banda Aceh, în urma tsunami-ului, a murit mai bine de jumătate din populaţia oraşului. În Padang, după estimările directorului biroului municipal de management al dezastrelor, un tsunami similar ar putea omorî peste 400.000 de oameni. 

Tucker povestea că, stînd pe plaja din Padang şi privind oceanul, încerca să îşi imagineze cum ar fi să vezi dintr-odată ridicîndu-se în faţa ta un zid de apă de cinci metri care întunecă orizontul şi se năpusteşte asupra oraşului. Acum, de cînd ştim înălţimea tsunami-ului care a lovit Japonia, nu mai trebuie să ne punem prea mult imaginaţia la contribuţie – poate doar în cazul în care trebuie să vedem cu ochii minţii digurile construite de japonezi pentru a reduce impactul tsunami-ului. 

 Într-adevăr, digurile n-au funcţionat după aşteptări, dar Japonia a fost, fără îndoială, mult mai bine pregătită decît este acum Padang-ul. Aici, chiar dacă este emisă avertizarea de tsunami, locurile înalte sînt prea depărtate, iar străduţele înguste – prea sufocate de trafic pentru a permite oamenilor să ajungă în siguranţă acolo. 

De aceea GeoHazards International încearcă să implementeze o idee mult mai practică, denumită Parcul de Pămînt pentru Evacuare în caz de Tsunami (TEREP). Ideea este să se construiască dealuri mici în părţile joase ale oraşului, ale căror nivele superioare să poată fi folosite ca parcuri sau ca terenuri de sport. Cu o avertizare de cîteva minute, oamenii ar putea să se îndrepte către aceste TEREP-uri, fiind în siguranţă deplină odată ajunşi la ultimul nivel.  Asemenea parcuri sînt o soluţie care nici nu costă mult şi care ar putea salva oamenii de pericolul tsunami-ului. Pentru construcţie se vor folosi doar materiale locale, ar fi un bun comunitar şi refugiu pentru sute de oameni.  Cu toate acestea, GeoHazards International nu are resursele necesare pentru a construi îndeajuns de multe TEREP-uri. După 20 de ani de funcţionare, organizaţia a rămas încă modestă, mai ales dacă o comparăm cu Crucea Roşie, organizaţie al cărei scop principal este acordarea ajutorului în caz de dezastru. Oamenii sînt dispuşi să doneze sute de milioane de dolari pentru a ajuta victimele de după dezastru, chiar în cazul unor ţări bogate precum Japonia, dar nu şi cînd vine vorba să investească în ceva ce ar salva viaţa şi a o proteja înaintea producerii unui cataclism. 

Unul dintre motive este acela că prevenirea unui dezastru nu face rating. Oamenii donează unor victime identificabile. Dacă e să construim asemenea refugii, nu vom vedea niciodată oamenii care altfel, fără banii noştri, ar fi murit. Nici un orfan disperat după ajutor nu va mai apărea la ştirile de seară. Dar nu e mai logic să donezi pentru salvarea vieţii părinţilor, decît pentru ajutorul copilului orfan, ai cărui părinţi tocmai au murit? 

Aceasta este situaţia pentru care trebuie să ne punem la contribuţie imaginaţia, să înţelegem şi să fim motivaţi de un bine pe care îl putem face. Din păcate, nu oricine poate face acest lucru.  

Un alt motiv pentru care nu dăm bani pentru prevenirea unui dezastru este cunoscut de fiecare dintre noi care a tot amînat să meargă la dentist, pentru că perspectiva unei dureri acute pentru următoarele săptămîni sau luni nu este atît de motivantă ca reticenţa să ai de-a face imediat cu un mic disconfort. Ne spunem că poate nu e aşa de grav, deşi ne dăm seama că, după toate probabilităţile, chiar este.  

Mulţi dintre noi nu putem cîntări cum trebuie evenimentele viitoare, mai ales cînd sînt nesigure. Aşa că ne spunem că geologii pot greşi, că probabil Padang-ul nu va fi lovit de nici un tsunami în următorii 30 de ani, şi că pînă atunci vom avea tehnologia necesară pentru a le putea prezice, iar oamenii vor avea  îndeajuns de mult timp să ajungă la locurile înalte. 

Ar trebui însă să ne lăsăm ghidaţi de ideea că o asemenea intervenţie ar putea salva vieţi, multe vieţi, fără a costa prea mult. Toate acestea sînt dovezi că asemenea construcţii reprezintă, într-adevăr, o valoare reală.  

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor laureat la Universitatea Melbourne. A publicat, printre altele, volumele Practical Ethics, One World şi, recent, The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2011  
www.project-syndicate.org  

traducere de Stela GIURGEANU

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.