C├«nd au fost rom├ónii cei mai boga╚Ťi

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
C├«nd au fost rom├ónii cei mai boga╚Ťi jpeg

Recent, ├«n cadrul unui interviu televizat, un fost ╚Öef de serviciu secret a f─âcut afirma╚Ťia c─â ÔÇ×rom├ónii nu au au fost niciodat─â mai boga╚Ťi ca ├«n comunismÔÇŁ. Afirma╚Ťia de mai sus este inexact─â ╚Öi merit─â comb─âtut─â. Este un demers cu at├«t mai util cu c├«t, ├«n ultimii ani, constat─âm c─â o parte dintre rom├óni au o nostalgie manifest─â fa╚Ť─â de perioada socialist─â, de nivelul de trai ╚Öi de economia din acea epoc─â. Dac─â acest sentiment poate fi par╚Ťial ├«n╚Ťeles ├«n cazul persoanelor v├«rstnice (nostalgia tinere╚Ťii ├«╚Öi poate spune cuv├«ntul), el devine ├«ngrijor─âtor ├«n cazul tinerilor care au tr─âit doar c├«╚Ťiva ani sau chiar deloc ├«nainte de anul 1989.

Pentru analiz─â, trebuie s─â plec─âm de la datele macroeconomice, cel mai reprezentativ indicator fiind produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Desigur, PIB pe locuitor nu surprinde indicatorii sociali sau cei de mediu, dar este instrumentul cel mai bun pe care ├«l avem la dispozi╚Ťie.

Rom├ónia iese din socialism, ├«n anul 1989, cu un PIB pe cap de locuitor la un nivel de 11.567 de dolari. Trebuie spus c─â anul 1989 g─âse╚Öte economia rom├óneasc─â ├«n recesiune. O sc─âdere care se vede ╚Öi ├«n evolu╚Ťia produsului intern brut, care atingea ├«n anul 1987 v├«rful din epoc─â de 12.456 de dolari pe cap de locuitor. Cauzele declinului economic s├«nt diferite. ├Än anul 1989, Rom├ónia ├«╚Öi finaliza ambi╚Ťia absurd─â a lui Nicolae Ceau╚Öescu de a pl─âti ├«ntreaga datorie extern─â. Rom├ónia ajunge la zero, dar costurile s├«nt foarte mari, ├«n ceea ce prive╚Öte nivelul de trai. Analizele de specialitate arat─â c─â, ├«n perioada 1980-1985, comer╚Ťul cu produse din carne fusese redus pe pia╚Ťa intern─â cu 20%, ├«n timp ce exporturile au crescut cu 25%. Exemplul este relevant, pentru c─â arat─â modelul economic prin care s-au pl─âtit datoriile externe: o reducere drastic─â a aprovizion─ârii pie╚Ťei interne, sc─âderea p├«n─â aproape de zero a importurilor de anumite m─ârfuri ╚Öi cre╚Öterea exporturilor la maximum posibil.

Timp de ╚Öapte-opt ani, din 1982 p├«n─â ├«n anul 1989, ├«nc─âlzirea apartamentelor de bloc a fost ├«n suferin╚Ť─â, magazinele alimentare erau ├«n majoritatea zilelor f─âr─â marf─â, iar produsele nealimentare din import erau practic inexistente. Era o situa╚Ťie ciudat─â, ├«n sensul c─â mul╚Ťi dintre rom├óni se sim╚Ťeau mai boga╚Ťi dec├«t erau dintr-un motiv extrem de simplu. Pia╚Ťa intern─â era at├«t de s─ârac─â ├«n produse, ├«nc├«t consumatorii aproape c─â nu aveau pe ce s─â ├«╚Öi cheltuiasc─â banii. Ceea ce le putea da o fals─â senza╚Ťie de bun─âstare.

De fapt, ├«n aceast─â perioad─â ap─âruse un fel de pia╚Ť─â paralel─â, pe care se vindeau alimente, b─âuturi, ├«mbr─âc─âminte ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âminte, ╚Ťig─âri sau produse electrocasnice, o pia╚Ť─â ÔÇ×neagr─âÔÇŁ, ├«n care pre╚Ťurile erau mai mari dec├«t cele oficiale. Uneori, diferen╚Ťele erau de la simplu la dublu. Deci bog─â╚Ťia era ├«n╚Öel─âtoare, pentru c─â altfel cum s-ar putea numi o situa╚Ťie ├«n care pe pia╚Ť─â s├«nt bani, dar lipsesc m─ârfurile? Economia socialist─â ajunsese s─â fie at├«t de deformat─â (lipseau m─ârfuri ╚Öi servicii de strict─â necesitate) ├«nc├«t, ├«n acest context, nu are sens s─â fie f─âcute judec─â╚Ťi de valoare cu privire la ÔÇ×bog─â╚ŤiaÔÇŁ oamenilor.

S─â revenim la analiza macroeconomic─â. Dup─â anul 1989, Rom├ónia traverseaz─â mai mult de ÔÇ×un deceniu pierdutÔÇŁ. Restructurarea companiilor de stat se face cu greutate, liberalizarea pre╚Ťurilor ├«nt├«rzie din ra╚Ťiuni sociale, iar infla╚Ťia explodeaz─â. De fapt, cauza tuturor evolu╚Ťiilor negative o g─âsim tot ├«n economia centralizat─â. Economia socialist─â limita ratele profitului pentru sectoarele economice, iar ├«n unele cazuri, precum industria alimentar─â, ├«ntreprinderile de stat vindeau, din ra╚Ťiuni sociale, sub pre╚Ťul de produc╚Ťie. Intrarea ├«n economia de pia╚Ť─â a f─âcut obligatoriu procesul de transformare a economiei. O schimbare care a ╚Ťinut cont, ├«n primul r├«nd, de obiective sociale ╚Öi, drept urmare, indicatorii macroeconomici s-au deteriorat grav, inclusiv ÔÇ×boga╚ŤiaÔÇŁ rom├ónilor. Dup─â o sc─âdere de mai bine de un deceniu, PIB pe cap de locuitor revine ├«n anul 2002 practic la nivelul din anul 1989, 11.444 de dolari pe cap de locuitor. De atunci, bog─â╚Ťia Rom├óniei, calculat─â prin PIB, ╚Öi bog─â╚Ťia rom├ónilor, reliefat─â prin PIB/locuitor, a crescut continuu, cu excep╚Ťia perioadelor de criz─â, 2009-2012, ╚Öi a crizei sanitare de anul trecut.

Cert este c─â, ├«n anul 2018, Rom├ónia ├«nregistra o valoare a produsului intern brut de dou─â ori mai mare dec├«t ├«n anul 1989, adic─â fa╚Ť─â de economia socialist─â. Ceea ce arat─â c─â nu se pune problema ca rom├ónii s─â fi fost ÔÇ×cei mai boga╚Ťi ├«n anii comunismuluiÔÇŁ, ci ├«n anul 2018 sau ├«n 2019.

Desigur, economia de pia╚Ť─â a venit la pachet cu inegalit─â╚Ťi de venit ╚Öi de dezvoltare. Exist─â o polarizare destul de accentuat─â: rom├óni cu venituri mari ╚Öi poli de s─âr─âcie, s├«nt diferen╚Ťe de dezvoltare regional─â (de exemplu, Bucure╚Öti-Ilfov este cu 40% peste media european─â de PIB, dar s├«nt ╚Öi regiuni din Rom├ónia care se afl─â mult sub media european─â, printre cele mai s─ârace din Uniunea European─â), exist─â diferen╚Ťe ├«ntre salariile din Rom├ónia ╚Öi cele din Europa de Vest. Coeficientul Gini, care m─âsoar─â distribu╚Ťia veniturilor ├«ntr-o societate, are o valoare ridicat─â ├«n Rom├ónia, printre primele locuri din Uniunea European─â. Dar s─â fim reali╚Öti, ╚Öi ├«n socialism s-au creat inegalit─â╚Ťi de venituri, ascunse, mascate, dar inegalit─â╚Ťi. Nu avem studii serioase despre situa╚Ťia extremelor din acest moment: boga╚Ťi ╚Öi s─âraci. Media statistic─â ne arat─â c─â ast─âzi rom├ónii s├«nt de dou─â ori mai boga╚Ťi dec├«t ├«n anul 1989. Ceea ce era de demonstrat.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: Bulevardul Unirii, București, 1 mai 1986 (wikimedia commons)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.