Cînd au fost românii cei mai bogați

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Cînd au fost românii cei mai bogați jpeg

Recent, în cadrul unui interviu televizat, un fost șef de serviciu secret a făcut afirmația că „românii nu au au fost niciodată mai bogați ca în comunism”. Afirmația de mai sus este inexactă și merită combătută. Este un demers cu atît mai util cu cît, în ultimii ani, constatăm că o parte dintre români au o nostalgie manifestă față de perioada socialistă, de nivelul de trai și de economia din acea epocă. Dacă acest sentiment poate fi parțial înțeles în cazul persoanelor vîrstnice (nostalgia tinereții își poate spune cuvîntul), el devine îngrijorător în cazul tinerilor care au trăit doar cîțiva ani sau chiar deloc înainte de anul 1989.

Pentru analiză, trebuie să plecăm de la datele macroeconomice, cel mai reprezentativ indicator fiind produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Desigur, PIB pe locuitor nu surprinde indicatorii sociali sau cei de mediu, dar este instrumentul cel mai bun pe care îl avem la dispoziție.

România iese din socialism, în anul 1989, cu un PIB pe cap de locuitor la un nivel de 11.567 de dolari. Trebuie spus că anul 1989 găsește economia românească în recesiune. O scădere care se vede și în evoluția produsului intern brut, care atingea în anul 1987 vîrful din epocă de 12.456 de dolari pe cap de locuitor. Cauzele declinului economic sînt diferite. În anul 1989, România își finaliza ambiția absurdă a lui Nicolae Ceaușescu de a plăti întreaga datorie externă. România ajunge la zero, dar costurile sînt foarte mari, în ceea ce privește nivelul de trai. Analizele de specialitate arată că, în perioada 1980-1985, comerțul cu produse din carne fusese redus pe piața internă cu 20%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%. Exemplul este relevant, pentru că arată modelul economic prin care s-au plătit datoriile externe: o reducere drastică a aprovizionării pieței interne, scăderea pînă aproape de zero a importurilor de anumite mărfuri și creșterea exporturilor la maximum posibil.

Timp de șapte-opt ani, din 1982 pînă în anul 1989, încălzirea apartamentelor de bloc a fost în suferință, magazinele alimentare erau în majoritatea zilelor fără marfă, iar produsele nealimentare din import erau practic inexistente. Era o situație ciudată, în sensul că mulți dintre români se simțeau mai bogați decît erau dintr-un motiv extrem de simplu. Piața internă era atît de săracă în produse, încît consumatorii aproape că nu aveau pe ce să își cheltuiască banii. Ceea ce le putea da o falsă senzație de bunăstare.

De fapt, în această perioadă apăruse un fel de piață paralelă, pe care se vindeau alimente, băuturi, îmbrăcăminte și încălțăminte, țigări sau produse electrocasnice, o piață „neagră”, în care prețurile erau mai mari decît cele oficiale. Uneori, diferențele erau de la simplu la dublu. Deci bogăția era înșelătoare, pentru că altfel cum s-ar putea numi o situație în care pe piață sînt bani, dar lipsesc mărfurile? Economia socialistă ajunsese să fie atît de deformată (lipseau mărfuri și servicii de strictă necesitate) încît, în acest context, nu are sens să fie făcute judecăți de valoare cu privire la „bogăția” oamenilor.

Să revenim la analiza macroeconomică. După anul 1989, România traversează mai mult de „un deceniu pierdut”. Restructurarea companiilor de stat se face cu greutate, liberalizarea prețurilor întîrzie din rațiuni sociale, iar inflația explodează. De fapt, cauza tuturor evoluțiilor negative o găsim tot în economia centralizată. Economia socialistă limita ratele profitului pentru sectoarele economice, iar în unele cazuri, precum industria alimentară, întreprinderile de stat vindeau, din rațiuni sociale, sub prețul de producție. Intrarea în economia de piață a făcut obligatoriu procesul de transformare a economiei. O schimbare care a ținut cont, în primul rînd, de obiective sociale și, drept urmare, indicatorii macroeconomici s-au deteriorat grav, inclusiv „bogația” românilor. După o scădere de mai bine de un deceniu, PIB pe cap de locuitor revine în anul 2002 practic la nivelul din anul 1989, 11.444 de dolari pe cap de locuitor. De atunci, bogăția României, calculată prin PIB, și bogăția românilor, reliefată prin PIB/locuitor, a crescut continuu, cu excepția perioadelor de criză, 2009-2012, și a crizei sanitare de anul trecut.

Cert este că, în anul 2018, România înregistra o valoare a produsului intern brut de două ori mai mare decît în anul 1989, adică față de economia socialistă. Ceea ce arată că nu se pune problema ca românii să fi fost „cei mai bogați în anii comunismului”, ci în anul 2018 sau în 2019.

Desigur, economia de piață a venit la pachet cu inegalități de venit și de dezvoltare. Există o polarizare destul de accentuată: români cu venituri mari și poli de sărăcie, sînt diferențe de dezvoltare regională (de exemplu, București-Ilfov este cu 40% peste media europeană de PIB, dar sînt și regiuni din România care se află mult sub media europeană, printre cele mai sărace din Uniunea Europeană), există diferențe între salariile din România și cele din Europa de Vest. Coeficientul Gini, care măsoară distribuția veniturilor într-o societate, are o valoare ridicată în România, printre primele locuri din Uniunea Europeană. Dar să fim realiști, și în socialism s-au creat inegalități de venituri, ascunse, mascate, dar inegalități. Nu avem studii serioase despre situația extremelor din acest moment: bogați și săraci. Media statistică ne arată că astăzi românii sînt de două ori mai bogați decît în anul 1989. Ceea ce era de demonstrat.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Bulevardul Unirii, București, 1 mai 1986 (wikimedia commons)

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic