Cinci milioane de noi români?

Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än dou─â r├«nduri, s─âpt─âm├«na trecut─â, ┼čeful statului s-a f─âcut avocatul acord─ârii cet─â┼úeniei rom├óne pentru moldoveni: a vorbit mai ├«nt├«i ├«n finalul ┼čedin┼úei CSAT, c├«nd a cerut "simplificarea la maximum" a procedurii; a recidivat c├«teva zile mai t├«rziu ├«ntr-un interviu acordat lui Paul Grigoriu, c├«nd a spus c─â unul dintre obiectivele sale este "de a convinge Guvernul s─â relaxeze la maximum acordarea cet─â┼úeniei pentru cet─â┼úenii Republicii Moldova". Interesul ┼čefului statului pentru ┼úara vecin─â nu este unul recent. Dac─â ne amintim, prima vizit─â f─âcut─â de Traian B─âsescu ├«n calitate de pre┼čedinte al Rom├óniei a fost ├«n Republica Moldova, ├«n ianuarie 2005. De asemenea, primul ora┼č vizitat dup─â aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â a fost tot Chi┼čin─âul. De fiecare dat─â, ├«nt├«lnirea cu omologul s─âu, Vladimir Voronin, s-a desf─â┼čurat ├«n condi┼úii bune (ba chiar, dup─â prima vizit─â, pre┼čedintele moldovean i-a trimis ┼či c├«teva mii de sticle de vin pre┼čedintelui rom├ón, gest pe care nu l-a f─âcut a doua oar─â). Atmosfera amical─â dureaz─â ├«ns─â numai pe perioada vizitei, deoarece, imediat ce Traian B─âsescu pleac─â de la Chi┼čin─âu, autorit─â┼úile de peste Prut ├«ncep s─â arunce cu s─âge┼úi verbale, acuz├«nd Bucure┼čtiul de "imperialism", "tendin┼úe colonialiste" sau "ingerin┼ú─â ├«n afacerile interne". Pre┼čedintele Voronin nu rateaz─â nici o ocazie de a denun┼úa aparente ac┼úiuni ostile din partea rom├ónilor, unele gesturi friz├«nd chiar ridicolul, cum ar fi convocarea ambasadorului rom├ón la Chi┼čin─âu, dup─â o declara┼úie critic─â la adresa Guvernului f─âcut─â de... actorul Ion Caramitru. Odat─â cu intrarea ├«n UE, Rom├ónia a impus vize de c─âl─âtorie moldovenilor. Co┼čmarul cotidian de la consulatul Rom├óniei la Chi┼čin─âu este arhicunoscut. Autorit─â┼úile din Moldova refuz─â deschiderea altor consulate (de┼či ├«┼či d─âduser─â ini┼úial acordul) ┼či h─âr┼úuiesc administra┼úia rom├ón─â cu acuza┼úii privind corup┼úia de la Consulatul rom├ón. Probabil c─â niciodat─â, dup─â 1989, rela┼úia dintre Bucure┼čti ┼či Chi┼čin─âu nu a fost mai proast─â. Acesta este momentul ├«n care ┼čeful statului invit─â Guvernul s─â deschid─â larg por┼úile cet─â┼úeniei pentru moldoveni. Are el vreo ┼čans─â s─â fie auzit? Pu┼úin probabil. Ministrul de Externe ┼či-a exprimat deja rezerve fa┼ú─â de aceast─â idee: or, pentru ca propunerea s─â se poat─â transforma vreodat─â ├«n lege, ar trebui s─â existe puncte de vedere comune la Palatul Cotroceni ┼či la Palatul Victoria. Surse din Comisia European─â au declarat apoi pentru RFI c─â Bruxelles-ul este ├«ngrijorat de solu┼úia propus─â de pre┼čedintele rom├ón: Europa s-ar trezi dintr-o dat─â cu 5 milioane de noi cet─â┼úeni, ba chiar ┼či cu mai mul┼úi, dac─â Moldova - de ce nu? - se apuc─â s─â dea ┼či cet─â┼úenie moldoveneasc─â unor cet─â┼úeni ru┼či sau ucraineni, care, la r├«ndul lor, vor cere cet─â┼úenie rom├ón─â: situa┼úia ar deveni absurd─â. ├Än interviul de la Radio Rom├ónia Actualit─â┼úi, ┼čeful statului invoca motive morale, politice ┼či demografice ├«n justificarea demersului s─âu: Rom├ónia are nevoie de for┼ú─â de munc─â str─âin─â ┼či e mai bine ca aceast─â for┼ú─â de munc─â s─â vin─â din Moldova, dec├«t din ┼ú─âri asiatice sau africane. Lucid, Traian B─âsescu a spus ├«ns─â ┼či c─â moldovenii, odat─â ob┼úinut─â cet─â┼úenia, nu se opresc ├«n Rom├ónia, ci se duc ├«n Italia ┼či Spania. Acordarea cet─â┼úeniei nu rezolv─â deci caren┼úele demografice ale Rom├óniei (dincolo de faptul c─â e discutabil─â acordarea cet─â┼úeniei - gest cu o important─â conota┼úie simbolic─â - pentru rezolvarea crizei for┼úei de munc─â). Declara┼úiile lui Traian B─âsescu s├«nt primite cu indiferen┼ú─â la Bucure┼čti, cu r─âceal─â la Bruxelles ┼či cu ostilitate la Chi┼čin─âu, care are din nou ocazia s─â denun┼úe "agresiunea" rom├óneasc─â. Altfel spus, ├«n loc s─â rezolve o problem─â, creeaz─â altele. Dac─â Bucure┼čtiul vrea s─â rezolve, m─âcar par┼úial, problema for┼úei de munc─â, nu are dec├«t s─â amelioreze eliberarea permiselor de munc─â pentru cet─â┼úenii moldoveni, care ast─âzi au de ├«nfruntat obstacole kafkiene pentru a putea s─â lucreze ├«n Rom├ónia. Un moldovean care a f─âcut ┼čcoala ┼či universitatea ├«n Rom├ónia nu numai c─â nu poate deveni rom├ón, dar, ├«n cele mai multe cazuri, nici nu poate fi angajat! P├«n─â la cet─â┼úenie, Rom├ónia ar trebui s─â se g├«ndeasc─â la astfel de gesturi, mai pu┼úin simbolice, mai pu┼úin vizibile, dar, probabil, mai utile. P.S. ├Än interviul de la Radio Rom├ónia Actualit─â┼úi, ┼čeful statului a vorbit despre "morsele competente care scriu c─â Rom├ónia sup─âr─â Bruxelles-ul". Surprinz─âtoare ├«n vocabularul unui pre┼čedinte, expresia "morse competente" a mai fost folosit─â de Traian B─âsescu ├«ntr-un discurs de acum c├«teva luni ┼či am reg─âsit-o ┼či ├«ntr-un articol dilematic al lui Sever Voinescu. Nu ┼čtiu cine are paternitatea formulei ┼či m─â ├«ntreb la ce (cine) se refer─â...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.