Cîmpiile înfloritoare: tot la orizont, dar mai aproape

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Foarte adesea, atunci c├«nd se vorbe╚Öte despre unitatea Germaniei, s├«nt invocate dou─â lucruri: ╚Öansa istoric─â a acestei ├«nf─âptuiri ╚Öi efortul colosal depus de germani ├«n slujba unit─â╚Ťii. Dincolo de efuziunile inerente momentului aniversar exist─â un entuziasm general legat de unitate, dar ╚Öi numeroase frustr─âri, uneori neexprimate, ale perdan╚Ťilor tranzi╚Ťiei. ╚śi entuziasmul, ╚Öi frustr─ârile s├«nt consemnate periodic ├«n Raportul despre starea unit─â╚Ťii. Cel mai recent studiu a fost publicat recent, cu pu╚Ťin timp ├«naintea celebr─ârii a 30 de ani de la reunificare.

Sentimentul unit─â┼úii atinge mereu procente foarte mari ├«n aceste cercet─âri. ├Äns─â studiile merg adesea ├«n profunzime: s├«nt comparate date statistice despre calitatea vie┼úii, nivelul veniturilor, satisfac┼úia cu privire la guvernare etc. Se constat─â, de fiecare dat─â, diferen┼úe importante ├«ntre Est ┼či Vest, ├«ntre fosta RFG ┼či fosta RDG. Zona din fostul lag─âr socialist e ├«n continuare subdezvoltat─â, chiar dac─â cifrele arat─â mai bine, de la un an la altul. Germanii din Vest, mai ├«nst─âri╚Ťi, ├«nc─â mai pl─âtesc pentru ÔÇ×integrareaÔÇť landurilor mai s─ârace din Est. ÔÇ×C├«mpiile ├«nfloritoareÔÇť pe care le-a promis Helmut Kohl ├«n 1990 au ap─ârut, dar ele nu s├«nt repartizate unitar pe teritoriul Germaniei unificate. Prognozele de la momentul 0 al unific─ârii erau optimiste sau chiar glorioase: ├«n zece ani se va ajunge la standarde egale de via╚Ť─â peste tot ├«n Germania. Obiectivul e ╚Öi azi la orizont. S-a spus mereu c─â ÔÇ×unitatea e mai de pre┼ú dec├«t egalitateaÔÇť. Dar unii v─âd aici o misiune, al╚Ťii ÔÇô cei care au avut de pierdut ÔÇô spun c─â e doar un slogan.

Cea mai recent─â edi╚Ťie a studiului arat─â c─â, ╚Öi dup─â 30 de ani, procesul de unificare ├«nc─â nu s-a ├«ncheiat. E clar c─â ast─âzi exist─â mai multe asem─ân─âri dec├«t deosebiri. Dar ├«n multe domenii persist─â diferen╚Ťe ÔÇ×m─âsurabile ╚Öi vizibileÔÇŁ. De exemplu, ├«n ceea ce prive╚Öte veniturile ╚Öi oportunit─â╚Ťile de angajare. Puterea economic─â a celor cinci state din Est este ├«n cre╚Ötere continu─â ├«n ultimii ani. Dar r─âm├«ne la 73% din media german─â. Veniturile per familie s├«nt ╚Öi ele sub medie. Situa╚Ťia economic─â diferit─â altereaz─â ╚Öi ├«ncrederea ├«n democra╚Ťie. Doar 78% din germanii din Est cred c─â democra╚Ťia e cel mai bun regim politic posibil, fa╚Ť─â de 91% ├«n Vest. Diferit este ╚Öi modul ├«n care se raporteaz─â la partidele extremiste. Fo╚Ötii redegi╚Öti, care, pe vremuri, se legitimau ideologic drept antifasci╚Öti, tolereaz─â sau chiar ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â cu mai mare u╚Öurin╚Ť─â dec├«t vesticii mi╚Öc─âri ╚Öi partide de extrem─â dreapta. Explica╚Ťia ar fi o societate civil─â erodat─â: dup─â trei decenii ├«n care a preg─âtit terenul pentru unificare nu mai are for╚Ťa de a asimila integrarea pe multiplele paliere sociale, economice, politice ╚Öi culturale. Dar asta e doar o parte a explica╚Ťiei, valabil─â pentru nivelul elitelor. Problema e, de fapt, mai profund─â. ├Än cei 30 de ani care au trecut de la c─âderea Zidului, un sfert dintre est-germani au migrat ├«n Vest, ├«n c─âutarea unor locuri de munc─â. Acest deficit nu a fost compensat prin venirea unor germani din Vest. ╚śi nici printr-un spor demografic natural. ├Än plus, numero╚Öi germani din fosta RDG au ajuns, ├«ntr-o perioad─â foarte scurt─â, la ├«nceputul anilor ╩╝90, la periferia societ─â╚Ťii: locurile de munc─â pierdute din uzinele falimentare nu au fost ├«nlocuite cu alte job-uri ├«n ├«ntreprinderi locale noi. O bun─â parte dintre fo╚Ötii angaja╚Ťi nu s-au putut recalifica ╚Öi nu s-au adaptat la noile condi╚Ťii de via╚Ť─â. ╚śi numero╚Öi func╚Ťionari, administratori de ├«ntreprinderi, dar ╚Öi profesori au fost nevoi╚Ťi s─â demisioneze ├«n urma colabor─ârii cu fosta STASI ÔÇô o vin─â care i-a exclus pe mul╚Ťi din via╚Ťa public─â.

Crizele economice ╚Öi impasurile de moment ale politicilor de solidaritate au produs ├«ndoieli ╚Öi scepticism de ambele p─âr╚Ťi ale fostului Zid care separa Germania. ├Än Vest, mul╚Ťi str├«mb─â din nas c─â trebuie s─â pl─âteasc─â pentru rudele (s─ârace) din Est. Landurile fostei RDG par un sac f─âr─â fund, iar deficitul pare uneori irecuperabil. Ceea ce le inculc─â germanilor din Est un sentiment de culp─â: de parc─â ei ar purta vinov─â╚Ťia pentru stagnare, de parc─â ei ar fr├«na progresul economic al GermanieiÔÇŽ

Bine c─â, m─âcar la momente jubiliare, avem ocazia s─â retr─âim povestea din ambele perspective. Sacrificiile au fost mari de ambele p─âr╚Ťi: un efort economic uria╚Ö al vesticilor pentru a acoperi pagubele unei economii socialiste aflate ├«n pragul colapsului, dar ╚Öi invers, pierderile greu de m─âsurat suferite ├«n primii ani ai tranzi╚Ťiei mai ales de clasa muncitoare redegist─â care ╚Öi-a pierdut nu doar veniturile, ci ╚Öi sentimentul de apartenen╚Ť─â. ╚śi, dincolo de toate greut─â╚Ťile, c├«mpiile ├«nfloritoare, ├«nc─â la orizont, dar parc─â mai aproape.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.