Cianuri şi cutremure – cine ce ar trebui să ştie?

Publicat în Dilema Veche nr. 506 din 24-30 octombrie 2013
Bun şi rău jpeg

Pentru mine, nota dominantă a manifestaţiilor împotriva exploatării gazelor de şist este ignoranţa. De fapt, agitaţiunea întreagă se petrece într-o ceaţă informaţională cuprinzătoare. Cam aceeaşi părere o am şi despre manifestaţiile „Salvăm Roşia Montană“. Observ atent toate vorbele şi acţiunile actorilor implicaţi (demonstranţi, Guvern, companii), dar şi neliniştile spectatorilor, şi am ajuns la concluzia că nici cei mai vehemenţi protestatari, dar nici prim-ministrul ori vreun alt ministru nu ştiu bine ce e „fracturare hidraulică“, după cum nu ştiu bine nici ce e „extracţia cu cianuri“. Oricum, amîndouă sună groaznic! Deduc că protestatarii îşi imaginează că fracturarea hidraulică e un fel de rupere a pămîntului, urmată de ţîşniri la suprafaţă ale unor elemente letale (bulbuci maronii, spume roşietice, gaze exterminatoare şi/sau explozive), cutremure şi scufundări ale reliefului, ca în filmele gen Matrix. La fel, înţeleg că protestatarii cred că lacul de cianuri este un fel de groapă în care fierb cianurile zi şi noapte, eliberînd otrăvuri în atmosferă, inundînd, din cînd în cînd, satele şi peisajele (alfel, cam helvete) din jurul Roşiei, arzînd – cu eficienţa unui fel de acid – tot ce-i viaţă pe suprafeţe mari. Sigur că, în faţa acestei perspective, protestezi. Dar dacă nu e aşa? Sigur că, pe de altă parte, noua replică a guvernanţilor („Dacă vreţi, nu mai exploatăm nimic şi vom trăi într-o grădină botanică“) e enervantă. România este o grădină botanică? Este cea mai murdară ţară din Europa, domnule Dragnea (că pe el l-am auzit ultimul cu replica asta)! Sub straturile-i seculare de jeg, prostie şi hoţie, România e departe de a fi o splendoare helvetă de care vrea să se atingă sfredelul capitalistului rapace. Aşadar, opţiunea nu e între „grădină botanică“ şi „prosperitate naţională“, pentru că nu le avem şi nu le vom avea pe nici una, indiferent de decizia finală în cazurile Roşia şi gaze de şist! Acest fel, guvernamental, de a pune problema provoacă huiduieli. Doar că, reamintesc, în aceste curioase manifestaţii nu prea se strigă ceva despre premier. Manifestaţiile sînt direct împotriva companiilor – Guvernul, par a crede cei mai mulţi manifestanţi, nu e de dat jos, e de păstrat. În fine, treaba lor.

Nu sînt nici eu expert în cele ale pămîntului, dar am făcut efortul să aflu cîte ceva. Aşa am aflat şi despre riscuri, şi despre beneficii, dar mi se pare prea puţin ca să am o convingere. Am aflat, însă, cu certitudine, că ceea ce am descris eu mai sus ca fiind imaginarul protestarilor nu este deloc adevărat. Nici fracturarea hidraulică, nici exploatarea cu cianuri nu sînt ceea ce protestatarii cred/spun/vor să ne convingă că sînt. Dar nu ce cred eu sau ştiu eu e relevant aici. Important pentru noi, în speţă, este să ştim cine ar trebui să ştie tot adevărul despre impactul asupra mediului şi despre impactul asupra economiei. Cine ar trebui să ştie absolut tot ce se poate şti despre operaţiunile de extracţie, dar şi despre situaţia energetică a României? Cine? Ca unul care a vrut să afle, pot să vă spun că am găsit tone de materiale, toate emanînd de la experţi, universităţi, academii, care spun lucruri contradictorii. Unii zic că nu e nici un pericol, alţii – că e catastrofă garantată. Eu nu-i cred nici pe unii, nici pe ceilalţi, pentru că, în general, nu cred pe cei de la extreme şi nici pe cei care livrează adevăruri pure.

Aşadar, cine trebuie să ştie? Nu cred că localnicii trebuie să ştie detaliile tehnice ale operaţiunilor geologice şi să fie capabili să cuantifice avantaje şi dezavantaje. Cred că tendinţa – confirmată de Parlamentul European, din cîte înţeleg – de a da poporului direct decizia pentru asemenea operaţiuni este o imensă eroare. Rar am auzit o propunere legislativă mai populistă (peste opt luni, europarlamentarii au alegeri şi scarpină sub guşă poporul, aşa cum face cel mai neaoş politician)! Ideea că poporul – cel mai manipulabil corp de vieţuitoare, notoriu vinovat de atîtea dezastre istorice în care singur s-a vîrît şi pe care singur şi le-a pus la cale – cîntăreşte bine asemenea lucruri e o utopie. Îi privesc la televizor pe locuitorii din Pungeşti. Unii văd în ei sfinţi civici. Alţii văd în ei răzeşii lui Ştefan cel Mare din cărţile de şcoală primară. Eu văd produsul postcomunismului românesc. Săraci, fără educaţie (vorbesc despre sistemul de educaţie, nu despre cei şapte ani de-acasă, asupra cărora nu am nici o informaţie să mă pronunţ), fragili şi vulnerabili, uşor de dus încoace şi-ncolo, masa perfectă de manevră pentru politicianul local. Poate mă înşel. Dar eu asta văd. Aşadar, cum să ştie aceşti oameni ce înseamnă exploatarea gazelor de şist? Vine unul şi le spune ceva – le vinde o spaimă. Gata, aia e! În orice democraţie, există un corp administrativ care trebuie să aibă toate cunoştinţele despre asemenea lucruri şi responsabilitatea deciziei. El se numeşte Guvern. Oamenii pot fi de acord sau nu. Pot cere socoteală. Atunci, Guvernul e obligat să explice tot. Oamenii pot să-l sancţioneze. În multe feluri: de la vot, la acţiuni în justiţie. Dar nu cereţi acelor oameni să ştie ce votează într-un referendum local despre gazele de şist, pentru că sînteţi ipocriţi şi manipulatori, exact ca cei pe care îi acuzaţi că manipulează Guvernul. În fond, ce e mai grav: să corupi Guvernul sau să corupi poporul?

Şi mai am un cuvînt de spus despre implicarea Bisericii. Înţeleg că clerul local este foarte activ şi radical în a se opune exploatării gazelor de şist. Sigur că nu poţi să nu fii un pic stupefiat cînd vezi preoţi renumiţi pentru pasivitate devenind ecologişti militanţi. De fapt, să nu ne ascundem după degete, altceva e la mijloc: aceşti preoţi urăsc America şi tot ce reprezintă ea, urăsc Occidentul în general, capitalismul în special. Şi dacă cineva abil a ştiut să mîngîie această ură, a putut alinia armata în sutană. Sigur că e puţin comic să vezi preoţimea pe aceeaşi baricadă cu cei care, altfel, îi detestă. Căci trupeţii gen Remus Cernea, alături de care preoţii obţin victorii împotriva capitaliştilor exploatatori, sînt exact militanţii civici care lovesc din greu Biserica. Iată-i pe baricadă, umăr la umăr. Am auzit şi eu despre interesele foarte măsurabile în bani ale Bisericii, în privinţa terenurilor în care se vor căuta gaze de şist, din zona Bîrladului. Nu ştiu dacă e aşa ori ba. Dar o vorbă a lui Eugène Ionesco, din Antidoturi, mi-a venit în minte zilele astea: „Biserica a făcut totul pentru ca omul să se rătăcească în istorie.“  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

soldati germani FOTO Bundeswehr jpg
Germania își crește prezența militară la granița cu Rusia și Belarus
Germania își crește efectivele din Lituania la 1.800 de soldați, pentru a întări frontiera estică a NATO. Brigada germană din Lituania este prima unitate staționată permanent în străinătate.
Ana Bărbosu FOTO Profimedia
image png
India și UE încearcă o „a treia cale”. Cât de departe pot merge fără Washington? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unei analize semnate de Cui Rongwei (崔荣伟), asistent de cercetare științifică la Institutul de Studii Internaționale al Academiei de Științe Sociale din Shanghai, dedicată acordului de liber-schimb dintre India și UE.
image png
5 trăsături „imperfecte” ale femeilor de care sunt atrași bărbații inteligenți
Contrar mitului că bărbații caută perfecțiunea absolută, cei inteligenți sunt atrași de naturalețe, spontaneitate și profunzime.
Ploaie inghetata Arhiva Adevarul webp
Vremea se încălzește peste normalul perioadei: unde plouă și unde cresc temperaturile până la 16 grade
Meteorologii au anunțat că vremea de joi, 5 februarie, se va încălzi peste normalul perioadei în aproape toată țara. De asemenea, vor fi ploi în majoritatea regiunilor.
Negocieri de pace SUA Rusia  Ucraina  Abu Dhabi FOTO EPA EFE jpg
Discuții „productive” între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi. Negocierile continuă joi
Negocierile de la Abu Dhabi dintre oficialii ucraineni și ruși, mediate de SUA, s-au încheiat miercuri, 4 februarie, într-un mod „productiv”, discuțiile urmând să continue joi.
drona gerbera/FOTO:X
O nouă provocare pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Cum transformă Rusia o dronă-momeală în armă de atac
Rusia testează o nouă utilizare a dronei multifuncționale Gerbera, adaptată pentru a transporta o dronă de atac de tip FPV (first-person view), o evoluție care ar putea extinde raza de lovire a forțelor ruse și ar complica suplimentar eforturile de apărare antiaeriană ale Ucrainei.
Loto - loteria romana FOTO Shutterstock
Trageri loto joi, 5 februarie. Report de peste 4,06 milioane de euro la 6/49
Joi, 5 februarie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 1 februarie, Loteria Română a acordat 30.714 câștiguri, în valoare totală de peste 2,76 milioane de lei.
SEP CCR ILUSTRATIE 23 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Ilie Bolojan va informa CCR asupra consecințelor amânării deciziei privind pensiile magistraților
Premierul Ilie Bolojan ar urma să informeze, joi, 5 februarie, Curtea Constituţională a României (CCR) asupra consecinţelor amânării unor decizii privind pensiile magistraţilor.