Chifle

Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
„Cu bule“ jpeg

Cu un secol în urmă, cuvîntul chiflă era tradus în dicţionare prin croissant, era echivalat cu corn şi avea doar sensuri concrete. Era, de altfel, un împrumut lexical destul de recent: provenea din substantivul german Kipfel, în a cărui adaptare vorbitorii ezitaseră între mai multe variante – chipel, chipfă, chipflă, chiflu, chiflă... Forma obiectului desemnat avea să se stabilizeze curînd, devenind prototipic rotundă, ceea ce îi va permite mult mai tîrziu cuvîntului să intre în descrierea unor produse noi, de pildă a hamburgerului. În plus, în registrul familiar-argotic chiflă urma să dobîndească sensuri noi, predominant depreciative.

 Termenul e atestat într-un document de pe la 1770, dar a devenit mai frecvent spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, în Transilvania şi în Moldova (apărînd, de pildă, în teatrul lui Alecsandri). Forma iniţială a obiectului desemnat era cu siguranţă doar cea de corn, ilustrată astăzi de numeroasele imagini pe care le furnizează Internetul pentru cuvîntul german Kipfel. În textele din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea se poate observa statutul de neologism al cuvîntului, care are nevoie de echivalente şi de explicaţii: „văzînd semiluna turcilor şi gîndind că e vreun corn (chiflă) a luat-o de la ei“ (Gura satului, 15 mai 1877); „Popîrţă, după obiceiul nemţesc, dimineaţa nu lua decît o cafea cu lapte cu un singur corn sau «chiflă», cum i se mai zice“ (Teochar Alexi, Ai carte, ai parte, roman umoristic, Sibiu, 1878). Fixarea formei poate fi urmărită în succesiunea dicţionarelor (cele de mai jos – disponibile pe platforma dexonline.ro): în dicţionarul lui Scriban, din 1939, chifla era încă „un fel de franzeluță în formă de semilună, numită și corn“; după război, Dicţionarul limbii române moderne (DLRM, 1958) ezita între două forme – „corn sau pîinișoară rotundă“ –, pentru ca în DEX aspectul de semilună să fie abandonat, consemnîndu-se doar forma rotundă sau ovală.

Dicţionarele generale actuale nu înregistrează sensurile figurate ale cuvîntului chiflă. Acestea apar, totuşi, în diferite glosare şi dicţionare de argou şi limbaj familiar: la George Volceanov găsim sensul fotbalistic – „şut pe lîngă minge, şut în aer“ (Dicţionar de argou al limbii române, 2006), iar la Traian Tandin (Dicţionar de argou al lumii interlope, 2009) e atestat un sens mai general – „greşeală, luft, păcăleală“. De fapt, sensul figurat din argoul fotbalistic fusese semnalat încă din 1978 într-un articol de lingvistică (Mihai Petre, „Noi contribuţii la studiul argoului studenţesc“, Limba română, XXV, 5). Sensul pare să reziste foarte bine în limba actuală, argotismul avînd, pe lîngă o accepţie tehnică, şi una mai generală, de „ratare“: „îmi venea să mă dau cu capul de dealurile din jurul stadionului numai la cîte chifle şi bare au dat M.S. şi ceilalţi“ (Evenimentul zilei, 1123, 1996, 15); „ca să-i arate cum se face a mai dat o chiflă. Avea în faţă TOATĂ poarta!“ (sport.ro); „urmărirea cu sufletul la gură a unui concurs de goange, chifle și ratări“ (fcsteaua.ro); „fundașii și mijlocașii lui Real au profitat de situație, schimbînd pase între ei, la trecerea timpului, parcă așteptînd să mai cadă o chiflă din cer“ (tackle.ro); „nu e nici măcar un șut glorios peste poartă sau direct în aut. E o chiflă lentă, o minge care se chinuie să ajungă în zona careului și pe care portarul o prinde doar pentru că se plictisise să se uite la ea“ (sub25.ro); „T. a trimis o «chiflă» înspre propria poartă, I. a interceptat“ (prosport.ro); „Ratarea (CHIFLA) săptămînii“ (campionate minifotbal.ro). Extinderile peiorative – de la acţiuni la autorii lor – sînt oricînd posibile: „i-au apostrofat pe «roş-albaştri», numindu-i «chifle» pe fraţii C.“ (ziare.com). În articolul lui Mihai Petre din 1978 era consemnat şi verbul a chifla, aparţinînd tot argoului fotbalistic, cu sensul „ a pasa greşit mingea“. Astăzi verbul e destul de rar, dar nu inexistent: „greşeşte de multe ori, o chiflează“ (gandul.info); îi ţine locul, oricum, expresia a da chifle.

Motivaţia transferului metaforic nu este transparentă; pot fi mai multe explicaţii, dar mi se pare foarte posibil să se fi pornit de la conotaţiile negative pe care le are chifla ca substitut – insuficient, nemulţumitor! – de pîine. Pentru zdravenii consumatori de mari cantităţi de pîine, chifla nu reprezintă aproape nimic, e total insignifiantă din punct de vedere culinar; poate că şi forma ei o apropie de încarnarea cifrei zero. În orice caz, sensul cuvîntului s-a extins şi în afara domeniului fotbalistic, în primul rînd cu referire la presă: „trei sferturi din ştirile sau profeţiile sale ajung într-o antologie de chifle şi bîrfe“ (cotidianul.ro); „beneficiarul direct al acestei chifle jurnalistice“ (ziaruldegarda.ro) „E jenant să fie ţinuţi în continuare la ziar cînd dau chifle din astea“ (zoso.ro). În fotbal, chifla este o pasă fie pur şi simplu greşită, fie simulată, neserioasă, produsă cu intenţie, în loc de ceva mai bun. Şi în afara stadionului se dezvoltă aceleaşi tipuri de sensuri figurate: chifla este o gafă, o eroare – „titlul acestei distincţii ce ar trebui decernată votanţilor care l‑au ignorat – Chifla de Aur. Căci aceştia au dat o adevărată chiflă în materie de gust şi competenţă cinematografică“ (Cristian Tudor Popescu, 2011, gandul.info) –, dar poate fi şi o stratagemă: „«chifle» aruncate în mediul online în ultimul an, materiale la limita credibilului (sau chiar dincolo), redactate pentru a atrage audiența“ (paginademedia.ro). Fixată în sfera depreciativului, chifla intră şi în diverse construcţii expresive, de genul „diplomatu’ lu’ Chiflă“ (ziare.com) sau „chifla asta de volan“ (daciaclub.ro).

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.