Ceauşescu, un principial de frică

Publicat în Dilema Veche nr. 554 din 25 septembrie - 1 octombrie 2014
Bun şi rău jpeg

Se zice că, în anii 1980, pe cînd România lui Ceauşescu făcea mare caz de principii pe scena internaţională, un diplomat român discuta cu un diplomat britanic. Românul îi spunea: „Principiile politicii noastre externe sînt respectarea suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne ale altor state, dreptul popoarelor la autodeterminare, nerecurgerea la forţă şi la ameninţarea cu forţa, egalitatea între naţiuni. Care sînt principiile politicii voastre externe?“ Britanicul, un pic derutat de abundenţa de principii româneşti, ar fi răspuns simplu: „Principiul nostru de politică externă este realizarea interesului Marii Britanii.“ Episodul mi se pare sugestiv din cel puţin două perspective. Mai întîi, îmi pare că istorioara opune propaganda, realismului. Lumea propagandei este exact lumea defilării cu principii. Principiile devin lozinci, steaguri, lumini, baloane, sclipici, confetti şi totul generează o exuberanţă a impecabilului. Din acest moment, principiile devin întotdeauna masca unei ipocrizii. Realismul britanicului aduce, scurt, lucrurile în matca lor. Politica externă nu este altceva decît interacţiunea intereselor naţionale ale actorilor de pe scena internaţională. Interesul multora este acela de a se stabili şi respecta reguli care protejează exact motivele profunde ale dezvoltării lor: libertatea, pacea, democraţia, piaţa liberă etc. Interesul altora este acela de a avea o ordine bazată pe forţă, un fel de ierarhie a capacităţii de a înspăimînta – să conducă cei care produc mai multă frică. Alţii, cei mai mulţi, navighează între aceste două opţiuni. Fiecare după cum e în stare să aprecieze care este interesul său.

A doua perspectivă deschisă de mica anecdotă povestită mai sus este de natură istorică. Sau, mai precis, politică, în măsura în care istoria este gen proxim pentru politică. Ceauşescu se temea de sovietici. Nu pentru că bolşevicii moscoviţi ar fi putut face vreun rău ţării (de altfel, în anii ocupaţiei sovietice, Ceauşescu fusese un colaboraţionist pur, după toate definiţiile colaboraţionismului), ci pentru că i-ar fi putut face rău lui. Cazul lui Ceauşescu este tipic: pe măsură ce lăcomia pentru putere a unui tiran creşte, şi spaima lui că ar putea pierde putere creşte. Cu cît tiranul amasează mai multă putere, cu atît temerea că cineva i-o poate lua se acutizează, devine frică, apoi spaimă, apoi groază. Invazia din Cehoslovacia trebuie că l-a terifiat. Sovieticii au arătat că veneau cu tancul, luau puterea unuia şi o dădeau altuia. De atunci, Nicolae Ceauşescu a direcţionat întreaga politică externă a ţării după această groază. Tot ce a făcut a avut un unic scop: să se pună la adăpost de lungul şi neiertătorul braţ sovietic. Să ne înţelegem, să se pună la adăpost pe el însuşi şi regimul său, nu ţara. În acest context, principiile politicii lui Nicolae Ceauşescu erau principiile fricii. Căci altfel nu se explică de ce era atît de „liberal“ în politica externă şi era atît de tiranic în politica internă. Cum puteai spune că fiecare stat are dreptul să decidă singur calea pe care o urmează, dar asta nu se aplică deloc fiecărui individ? Cum puteai spune să statele puternice nu au voie să ameninţe sau să agreseze statele slabe, dar statul tău putea face exact acest lucru cu oricare dintre cetăţenii săi? Explicaţia acestei disonanţe, remarcată de altfel de mulţi istorici, este aceea că frica îngrozitoare de a pierde puterea îi rupea, pur şi simplu, comportamentul în două. Această frică îl făcea să fie represiv în interior şi „liberal“ în exterior.

Principiile, în acest caz, erau expresia fricii. Nu doar prin conţinutul lor, ci prin simpla lor existenţă, principiile politicii externe ale lui Ceauşescu erau apărarea lui în faţa altora cu mult mai puternici decît el. Mă grăbesc să precizez că nu laud deloc lipsa de principii. Dacă în acest caz, şi în altele, se poate lesne vedea că principiul devine acoperirea unei crime (căci politica lui Ceauşescu faţă de poporul român a fost o crimă, fără nici o îndoială) nu înseamnă deloc că e aşa întotdeauna. Nu cred că a avea principii înseamnă că eşti fricos, şi a nu avea principii înseamnă că eşti curajos. O corelaţie funcţională între frică şi principialitate nu se poate face. Spun doar că, în unele cazuri, frica naşte principialitate, iar această principialitate se poate omeneşte susţine doar dacă obiectul fricii este valid. Dacă eşti principial pentru că ţi-e frică de Diavol e în regulă. Dar, dacă un tiran e principial de frică să nu-l înlăture de la putere un tiran mai puternic, asta nu valorează nimic în lumea principiilor. Valorează, însă, în lumea propagandei – după cum s-a văzut, se vede şi se va mai vedea.

Sever Voinescu este avocat şi publicist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

visa waiver pexels jpg
Cum au compromis autoritățile șansa de a călători fără vize în SUA: „Ruinele minciunii și duplicității hrănesc populismul”
Politologul Radu Carp explică de ce România a fost scoasă din programul Visa Waiver, iar autoritățile române nu ar fi deloc nevinovate, așa cum încearcă să pozeze. Vina ar fi împărțită între actuala administrație de la București, administrația Trump și radicalii români populiști.
supermarket, foto shutterstock jpg
Ce produse nu ar cumpăra românii nici dacă ar fi la 1 leu? Energizantele, în topul listei
Prețul este cel mai important factor care-i determină pe români să cumpere un produs, conform studiilor. Cu toate acestea, o dezbatere pe o platformă online arată că această tendință se schimbă încet și sunt multe produse pe care românii nu le-ar cumpăra chiar dacă ar fi foarte ieftine.
Mancare de mazare cu pui  Sursa foto shutterstock 2197313045 jpg
Rețeta care te duce cu gândul la copilărie. Ce trebuie să pui în mâncarea de mazăre pentru un gust inconfundabil. VIDEO
Mâncarea de mazăre este un preparat clasic al bucătăriei românești, apreciat pentru savoarea sa și pentru simplitatea cu care poate fi pregătit. Fie că este servită ca fel principal sau ca garnitură, acest fel de mâncare evocă amintiri din copilărie și aduce un strop de tradiție în mesele zilnice.
Femeie in pat cu telefonul in mana FOTO Shutterstock
De la reflex la risc. Cum îți distrugi ziua în primele 5 secunde: greșeala banală de dimineață care îți sabotează creierul
Un simplu gest pe care îl faci imediat după ce te trezești îți afectează energia, concentrarea și starea mentală întreaga zi. Află ce să nu mai faci dimineața și cu ce să înlocuiești acest obicei nociv.
NYC Downtown Manhattan Skyline seen from Paulus Hook 2019 12 20 IMG 7347 FRD jpg
De la uliță la imperiu financiar: Cum a devenit Wall Street centrul economic al lumii
Wall Street este una dintre cele mai faimoase străzi din lume, casa bursei de valori din New York, locul unde visele pot deveni realitate, pentru cei care cunosc regulile jocului. Puțini știu, însă, că acest centru financiar mondial a fost inițial, o zonă mărginașă și un târg de sclavi.
Vidin  Bulgaria, Foto Daniel Guță ADEVĂRUL   (3) JPG
Motivele pentru care Bulgaria devine atractivă: „Imaginează-ți Serbia, dar cu un litoral frumos și integrare europeană”
Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.
luta iovita colaj captura video jpg
Luță Ioviță, taragotistul din Banat care a oprit Primul Război Mondial pentru o oră
Ion Luță Ioviță s-a născut pe 6 ianuarie 1883 în satul Dalci, lângă Caransebeș, și a devenit o legendă a Banatului prin muzica sa și prin povestea vieții sale. Un moment remarcabil din biografia lui s-a petrecut pe frontul italian al Primului Război Mondial.
Poiana Pelegii Retezat Imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Cum a fost înființat Parcul Național Retezat. Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru „sanctuarul gigantic al naturii”
Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.
fcsb sarbatoare fb jpg