Ce viitor pentru patrimoniul industrial al României?

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Ce facem cu vechile hale industriale, cu fabricile și uzinele rămase în paragină, depășite tehnologic ori închise după privatizările eșuate ale anilor ʼ90? Cum pot fi revitalizate spațiile industriale în era post-industrială? Ce viitor pentru patrimoniul industrial al României? Iată cîteva întrebări care se pun tot mai acut – mai ales pe fondul unei crize economice în curs de desfășurare și al unei presiuni tot mai puternice din partea dezvoltatorilor imobiliari. După aceeași logică ce a condus la degradarea pînă la irelevanță a acestor spații, valoarea imobiliară a terenului e mai mare decît valoarea vechilor structuri industriale pe care le poartă respectivele parcele – așa că demolarea și înlocuirea fabricilor și uzinelor cu clădiri moderne, dezirabile, viabile economic ar fi singura soluție rezonabilă pentru a da un sens economic terenului. E o paradigmă păguboasă. Pe termen scurt, poate produce profit; pe termen lung, însă, nu face decît să înlocuiască o industrie datată cu un alt tip de industrie care n-are un termen prea mare de valabilitate… 

 La București, uzinele IMGB și Vulcan sînt, de multă vreme, în faliment, generînd pierderi uriașe. Ambele sînt depășite tehnologic și au ajuns în blocaj ca urmare a concurenței pe piața globală, unde se confruntă cu producători mult mai ieftini din China sau mai avansați, din state cu industrie puternică. Pompele, turbinele și mașinăriile produse aici – cîndva, foarte căutate – nu mai sînt cerute astăzi. Unele dintre hale au fost subînchiriate, restul sînt însă abandonate. Proprietarul își dorește să dezvolte terenul, probabil transformîndu-l în zonă pentru clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale. Pînă acum n-am văzut nici un demers concret din partea autorităților pentru a găsi o utilitate acestor spații. Și nici încercări de a tempera sau măcar de a reglementa dezvoltarea imobiliară. Fără un impuls venit din partea urbaniștilor, zona va deveni, probabil, încă un cartier de blocuri prost construite și lipsit de vitalitate.

 La Cîmpina, prima rafinărie românească (și una dintre cele mai vechi din Europa) a intrat în faliment. După 126 de ani de funcționare, „Steaua Română” s-a stins. Un grup de inițiativă vrea acum să se implice în recuperarea – măcar în plan simbolic – a acestei piese a patrimoniului industrial și cere proprietarilor să realizeze un inventar pentru protejarea bunurilor de patrimoniu înaintea oricărui demers în vederea vînzării ansamblului de construcții. Cei care semnează această petiție sînt arhitecți, ingineri, activiști de mediu ori de patrimoniu și oameni ale căror destine s-au legat, cumva, de istoria orașului. Ei susțin că dezvoltarea întregii zone prin integrarea elementelor istorice este o reală șansă pentru oraș. Și sînt destule argumente care să susțină această perspectivă a patrimoniului ca resursă de dezvoltare și de prosperitate. Rafinăria are, într-adevăr, o istorie încărcată (a trecut prin două cutremure majore, a supraviețuit bombardamentelor în timpul celui de-al doilea război mondial) și ar putea avea și un viitor dacă proprietarii, autoritățile și cetățenii găsesc împreună soluții pentru a o pune în valoare ca obiect de patrimoniu ori ca muzeu al industriei petroliere.  

 Orașul Reșița sărbătorește 250 de ani de foc nestins la furnale. E un oraș care s-a dezvoltat pornind de la siderurgie și a cărui alcătuire e marcată de fabrici, uzine, căi ferate și instalații industriale, pe care le vezi la tot pasul. Astăzi, multe dintre aceste instalații sînt oprite. Uzinele vechi n-au fost retehnologizate la timp, au rămas în urmă și, depășite, au intrat în faliment. Centrul orașului e traversat de un funicular – lung de peste o jumătate de kilometru – care, pînă nu demult, transporta calcar și cocs; astăzi, funicularul e oprit, iar vagoneții au rămas suspendați deasupra blocurilor. E ilustrarea exemplară a sfîrșitului industriei grele. Ar putea fi imaginea finală dintr-un film distopic. Doar că autoritățile locale se gîndesc la revitalizarea orașului pornind tocmai de la aceste vestigii. Industriile creative sînt pe cale să înlocuiască industria grea. La fostul magazin universal, o clădire modernistă din anii ’50, s-a deschis o expoziție de pictură a lui Dumitru Gorzo creată in situ. O veche hală va fi transformată în centru de creație și spații pentru rezidențe destinate unei tabere de sculptură monumentală. Iar pentru funicular se caută soluții de reintegrare în peisajul urban: va deveni promenadă (la înălțime) și pistă pentru biciclete.

 Închiderea minelor a lăsat o zonă extinsă a României nu doar în precaritate, ci și în deznădejde: orașe complet devitalizate, populate de suflete moarte. La Petrila, caricaturistul nostru Ion Barbu se străduiește, de mulți ani, să activeze aceste locuri: printr-un festival de artă horror („Om rău”), prin desenele și performance-urile în jurul fostelor exploatări miniere, prin documentarul despre „Planeta Petrila” și prin muzeele insolite pe care le-a deschis la Petrila și la Petroșani. Alături de cîțiva activiști, Barbu încearcă să intre în dialog cu autoritățile locale, să găsească soluții pentru a păstra vestigiile mineritului din România, pentru a le găsi un sens în prezent.

Dincolo de cîteva exemple de bune practici și de inițiative civice pentru salvarea patrimoniului industrial nu există o reflecție coerentă, la nivel național, despre valorificarea acestui imens potențial. E paradoxal și trist că o țară care-și construiește identitatea națională prin glorificarea trecutului face atît de puțin pentru a oferi trecutului și un viitor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

evaluare nationala
Evaluarea Națională 2025. Modele de subiecte, calendar și pregătire la matematică
Elevii de clasa a VIII-a intră pe ultima sută de metri în pregătirea pentru Evaluarea Națională 2025, iar modelele oficiale de subiecte publicate de Ministerul Educației sunt una dintre cele mai importante resurse în acest proces.
Bucovina țara hutulilor jpg
Ziua în care românilor le-a fost furată una dintre cele mai frumoase regiuni. Cum au pus mâna austriecii pe „Țara Fagilor”
Acum două secole și jumătate, teritoriul cunoscut astăzi sub numele de Bucovina a fost ocupat fraudulos prin corupție, asasinat și șantaj. Principatul Moldovei rămânea fără un teritoriu de 10.441 kilometri pătraţi. Acesta a fost recuperat abia în anul 1918.
casier magazin jpg
Ce salariu are un casier în România, în 2025. De ce veniturile sunt mai mari în anumite orașe: „Retailul rămâne unul dintre cele mai dinamice domenii de pe piața muncii”
Tot mai mulți români sunt interesați de veniturile reale din sectorul retail, în special de salariile casierilor. Deși percepută adesea ca o meserie de bază, poziția de casier rămâne una dintre cele mai solicitate în anunțurile de angajare din România.
Nicușor Dan votează în primul tur al alegerilor prezidențiale în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Nicușor Dan, în fața unei duble provocări. Cum poate răsturna scorul din primul tur
Nicușor Dan are o misiune dificilă în tentativa sa de a răsturna situația din primul tur al prezidențialelor, când George Simion s-a impus categoric. Profesorul Corneliu Bjola explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care va fi cea mai mare provocare pentru Nicușor Dan.
Cele mai mari regrete în viață Foto Michael Yardney jpg
Cele 6 regrete care te vor urmări pe patul de moarte, dacă nu le conștientizezi la timp
Descoperă cele 6 regrete frecvente ale celor care se află pe patul de moarte și învață cum să eviți aceleași greșeli. Reflectă asupra alegerilor tale de viață și învață să trăiești fără regrete.
brutarie sociala (3) jfif
Brutăria unicat de la țară, care susține o întreagă comunitate. Întreg profitul este investit în ajutoarea nevoiașilor
Într-o comună din județul Botoșani funcționează o brutărie unică în România. A fost înființată din fonduri internaționale destinate ONG-urilor iar profitul obținut este folosit pentru a ajuta bătrânii și elevii nevoiași din comunitățile rurale. Produsele sunt naturale și foarte apreciate în zonă.
Interviu angajare job shutterstock 161909402 jpg
Piața muncii în 2025: Angajatorii pun accent pe competențele soft și adaptabilitate. Portretul robot al angajatului ideal
Într-o piață a muncii dinamică și în continuă transformare, angajatorii nu mai sunt impresionați doar de diplome și anii de lucru în domeniu. Ceea ce face diferența reală între candidați este modul în care aceștia se raportează la muncă, la echipă și la provocările zilnice.
Anghinarea antiinflamator natural Foto Tasting Table DMS jpg
Cel mai bun antiinflamator pentru flora intestinală, ignorat de români: Secretul pentru o digestie și imunitate puternică
Descoperă cel mai puternic antiinflamator natural pentru flora intestinală, ignorat de mulți români. Află cum îți protejezi cu ajutorul anghinării digestia și imunitatea în mod simplu și eficient.
Pagubele produse de o dronă scutului de la Crenobîl FOTO Profimedia
Costul reparației sarcofagului centralei nucleare de la Cernobîl, estimat la zeci de milioane de dolari
Se estimează că o dronă rusească Shahed de circa 88.000 de euro a provocat pagube de zeci de milioane de euro sarcofagului centralei nucleare de la Cernobîl, conform evaluărilor inițiale și experților în inginerie, citați de The Guardian.