Ce viitor pentru patrimoniul industrial al României?

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Ce facem cu vechile hale industriale, cu fabricile ╚Öi uzinele r─âmase ├«n paragin─â, dep─â╚Öite tehnologic ori ├«nchise dup─â privatiz─ârile e╚Öuate ale anilor ╩╝90? Cum pot fi revitalizate spa╚Ťiile industriale ├«n era post-industrial─â? Ce viitor pentru patrimoniul industrial al Rom├óniei? Iat─â c├«teva ├«ntreb─âri care se pun tot mai acut ÔÇô mai ales pe fondul unei crize economice ├«n curs de desf─â╚Öurare ╚Öi al unei presiuni tot mai puternice din partea dezvoltatorilor imobiliari. Dup─â aceea╚Öi logic─â ce a condus la degradarea p├«n─â la irelevan╚Ť─â a acestor spa╚Ťii, valoarea imobiliar─â a terenului e mai mare dec├«t valoarea vechilor structuri industriale pe care le poart─â respectivele parcele ÔÇô a╚Öa c─â demolarea ╚Öi ├«nlocuirea fabricilor ╚Öi uzinelor cu cl─âdiri moderne, dezirabile, viabile economic ar fi singura solu╚Ťie rezonabil─â pentru a da un sens economic terenului. E o paradigm─â p─âguboas─â. Pe termen scurt, poate produce profit; pe termen lung, ├«ns─â, nu face dec├«t s─â ├«nlocuiasc─â o industrie datat─â cu un alt tip de industrie care n-are un termen prea mare de valabilitateÔÇŽ 

ÔŚĆ La Bucure╚Öti, uzinele IMGB ╚Öi Vulcan s├«nt, de mult─â vreme, ├«n faliment, gener├«nd pierderi uria╚Öe. Ambele s├«nt dep─â╚Öite tehnologic ╚Öi au ajuns ├«n blocaj ca urmare a concuren╚Ťei pe pia╚Ťa global─â, unde se confrunt─â cu produc─âtori mult mai ieftini din China sau mai avansa╚Ťi, din state cu industrie puternic─â. Pompele, turbinele ╚Öi ma╚Öin─âriile produse aici ÔÇô c├«ndva, foarte c─âutate ÔÇô nu mai s├«nt cerute ast─âzi. Unele dintre hale au fost sub├«nchiriate, restul s├«nt ├«ns─â abandonate. Proprietarul ├«╚Öi dore╚Öte s─â dezvolte terenul, probabil transform├«ndu-l ├«n zon─â pentru cl─âdiri de birouri ╚Öi ansambluri reziden╚Ťiale. P├«n─â acum n-am v─âzut nici un demers concret din partea autorit─â╚Ťilor pentru a g─âsi o utilitate acestor spa╚Ťii. ╚śi nici ├«ncerc─âri de a tempera sau m─âcar de a reglementa dezvoltarea imobiliar─â. F─âr─â un impuls venit din partea urbani╚Ötilor, zona va deveni, probabil, ├«nc─â un cartier de blocuri prost construite ╚Öi lipsit de vitalitate.

ÔŚĆ La C├«mpina, prima rafin─ârie rom├óneasc─â (╚Öi una dintre cele mai vechi din Europa) a intrat ├«n faliment. Dup─â 126 de ani de func╚Ťionare, ÔÇ×Steaua Rom├ón─âÔÇŁ s-a stins. Un grup de ini╚Ťiativ─â vrea acum s─â se implice ├«n recuperarea ÔÇô m─âcar ├«n plan simbolic ÔÇô a acestei piese a patrimoniului industrial ╚Öi cere proprietarilor s─â realizeze un inventar pentru protejarea bunurilor de patrimoniu ├«naintea oric─ârui demers ├«n vederea v├«nz─ârii ansamblului de construc╚Ťii. Cei care semneaz─â aceast─â peti╚Ťie s├«nt arhitec╚Ťi, ingineri, activi╚Öti de mediu ori de patrimoniu ╚Öi oameni ale c─âror destine s-au legat, cumva, de istoria ora╚Öului. Ei sus╚Ťin c─â dezvoltarea ├«ntregii zone prin integrarea elementelor istorice este o real─â ╚Öans─â pentru ora╚Ö. ╚śi s├«nt destule argumente care s─â sus╚Ťin─â aceast─â perspectiv─â a patrimoniului ca resurs─â de dezvoltare ╚Öi de prosperitate. Rafin─âria are, ├«ntr-adev─âr, o istorie ├«nc─ârcat─â (a trecut prin dou─â cutremure majore, a supravie╚Ťuit bombardamentelor ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial) ╚Öi ar putea avea ╚Öi un viitor dac─â proprietarii, autorit─â╚Ťile ╚Öi cet─â╚Ťenii g─âsesc ├«mpreun─â solu╚Ťii pentru a o pune ├«n valoare ca obiect de patrimoniu ori ca muzeu al industriei petroliere.  

ÔŚĆ Ora╚Öul Re╚Öi╚Ťa s─ârb─âtore╚Öte 250 de ani de foc nestins la furnale. E un ora╚Ö care s-a dezvoltat pornind de la siderurgie ╚Öi a c─ârui alc─âtuire e marcat─â de fabrici, uzine, c─âi ferate ╚Öi instala╚Ťii industriale, pe care le vezi la tot pasul. Ast─âzi, multe dintre aceste instala╚Ťii s├«nt oprite. Uzinele vechi n-au fost retehnologizate la timp, au r─âmas ├«n urm─â ╚Öi, dep─â╚Öite, au intrat ├«n faliment. Centrul ora╚Öului e traversat de un funicular ÔÇô lung de peste o jum─âtate de kilometru ÔÇô care, p├«n─â nu demult, transporta calcar ╚Öi cocs; ast─âzi, funicularul e oprit, iar vagone╚Ťii au r─âmas suspenda╚Ťi deasupra blocurilor. E ilustrarea exemplar─â a sf├«r╚Öitului industriei grele. Ar putea fi imaginea final─â dintr-un film distopic. Doar c─â autorit─â╚Ťile locale se g├«ndesc la revitalizarea ora╚Öului pornind tocmai de la aceste vestigii. Industriile creative s├«nt pe cale s─â ├«nlocuiasc─â industria grea. La fostul magazin universal, o cl─âdire modernist─â din anii ÔÇÖ50, s-a deschis o expozi╚Ťie de pictur─â a lui Dumitru Gorzo creat─â in situ. O veche hal─â va fi transformat─â ├«n centru de crea╚Ťie ╚Öi spa╚Ťii pentru reziden╚Ťe destinate unei tabere de sculptur─â monumental─â. Iar pentru funicular se caut─â solu╚Ťii de reintegrare ├«n peisajul urban: va deveni promenad─â (la ├«n─âl╚Ťime) ╚Öi pist─â pentru biciclete.

ÔŚĆ ├Änchiderea minelor a l─âsat o zon─â extins─â a Rom├óniei nu doar ├«n precaritate, ci ╚Öi ├«n dezn─âdejde: ora╚Öe complet devitalizate, populate de suflete moarte. La Petrila, caricaturistul nostru Ion Barbu se str─âduie╚Öte, de mul╚Ťi ani, s─â activeze aceste locuri: printr-un festival de art─â horror (ÔÇ×Om r─âuÔÇŁ), prin desenele ╚Öi performance-urile ├«n jurul fostelor exploat─âri miniere, prin documentarul despre ÔÇ×Planeta PetrilaÔÇŁ ╚Öi prin muzeele insolite pe care le-a deschis la Petrila ╚Öi la Petro╚Öani. Al─âturi de c├«╚Ťiva activi╚Öti, Barbu ├«ncearc─â s─â intre ├«n dialog cu autorit─â╚Ťile locale, s─â g─âseasc─â solu╚Ťii pentru a p─âstra vestigiile mineritului din Rom├ónia, pentru a le g─âsi un sens ├«n prezent.

Dincolo de c├«teva exemple de bune practici ╚Öi de ini╚Ťiative civice pentru salvarea patrimoniului industrial nu exist─â o reflec╚Ťie coerent─â, la nivel na╚Ťional, despre valorificarea acestui imens poten╚Ťial. E paradoxal ╚Öi trist c─â o ╚Ťar─â care-╚Öi construie╚Öte identitatea na╚Ťional─â prin glorificarea trecutului face at├«t de pu╚Ťin pentru a oferi trecutului ╚Öi un viitor.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.