Ce-și doresc oile negre?

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Pe zi ce trece, odată cu creșterea ratei infectărilor cu noul virus, se prefigurează tot mai clar iminența unei treceri în masă pe scenariul roșu. Pentru cine nu știe, există trei scenarii cu privire la desfășurarea actului educațional: cel verde, cu toți elevii și profesorii la școală, față în față; cel galben, hibrid, cu o parte dintre elevi la școală și altă parte acasă, rotindu-se după două săptămîni; cel roșu, cu toată lumea online.

Toată lumea e practic deja epuizată, profesorii sînt la limita puterilor, ducînd în spinare sarcini sufocante. Online nu e, oricum, oricît ne străduim, la fel ca față în față. Profesorii au avut și au încă o perioadă foarte dificilă de parcurs. În perioada aceasta au avut de pregătit planificări calendaristice, proiectări ale unităților de învățare, de pregătit lecții cu aplicarea unor strategii online, de făcut dosare, cei care vor să se înscrie în corpul național al profesorilor evaluatori (o foarte binevenită inițiativă!), de făcut alte dosare, cei care vor să se înscrie la grade didactice, alte dosare cei care au vrut să participe la selecție pentru a deveni profesori metodiști, apoi de susținut inspecții pentru grade didactice, pînă la sfîrșitul lui noiembrie, cei care au rămas cu ele restante din anul precedent, sau chiar pînă la sfîrșitul lui octombrie, cei care au obținut nota 10 la definitivat sau la gradul didactic al II-lea și beneficiază de un an de reducere a termenului pentru înscrierea la gradul didactic următor. Nu mai spun despre nenumăratele situații pe care profesorii diriginți trebuie să le facă la început de an școlar, plus completarea cataloagelor, ședințele cu părinții etc.

Sînt multe probleme și dificultăți. Ne luptăm cu ele, toți, la firul ierbii. Inspecțiile se fac online, fie că lecția e desfășurată pe scenariul verde, galben sau roșu. Pentru că profesorii metodiști sau inspectorii nu pot participa, conform reglementărilor impuse de situația pandemică, la ore în sălile de clasă. O primă chestiune: nu ai cum să urmărești cu la fel de multă atenție o lecție pe ecran, așa cum ai face-o fiind prezent în sala de clasă. Atenția e semnificativ afectată de interfața ecranului. O altă chestiune: sînt situații de școli, din comunități rurale mai ales, mai sărace și izolate, în care echipamentele de transmisie, chiar dacă există, sînt mai puțin performante, semnalul e mai prost, se vede și se aude mai greu.

O altă pastilă: școlile speciale. De nevăzători, cu copii hipoacuzici, cu deficiențe fizice sau mentale, asociate etc. Aici povestea cu online-ul e ceva de domeniul SF. Acești copii au nevoie de contactul direct cu cadrul didactic, acesta lucrînd în multe situații individual sau cu grupuri mici, de doi-trei elevi. E foarte dificil, cine crede că se poate face ceva online cu acești copii fantasmează. Se dau și tablete, celor care au nevoie. Părinții optează. Trei nu au nevoie. Dirigintele: faceți cerere. Restul au nevoie. Dirigintele: faceți cerere.

Școlile mai de fițe. Altă pastilă. Aud cazuri despre școli care au pus la dispoziția unor învățători spații speciale, obținute prin contracte cu proprietarii acestora, pentru a-și desfășura activitatea integral în scenariu verde, în vreme ce alți învățători ai acelorași școli sînt nevoiți să susțină activitatea în scenariul hibrid sau online, din lipsa spațiului care să asigure distanțarea. Criteriul părinților și al învățătorilor-vedete. În plus, spațiile respective nefiind în incinta unităților școlare, obligă profesorii care mai au ore la clasele respective, cei de limbi străine, de educație fizică și de religie, să facă naveta între aceste clădiri, aflate poate la distanță mare. Neprincipial, injust. Unii dintre ei au aceste ore peste norma lor de bază, teoretic ar putea să refuze să le facă. Nu refuză, totuși, pentru că se gîndesc la dificultatea de a asigura alt profesor: cînd într-o unitate școlară rămîn două-trei ore peste norma unui profesor, e complicat să aduci pe altcineva să le susțină. Dar ar prefera, totuși, să nu se pună presiune pe ei, dintr-o perspectivă neprincipială, care e favorizantă pentru anumite clase ale anumitor învățători.

În majoritatea școlilor există profesori care susțin orele doar online, din motive medicale, deși activitatea  se desfășoară în respectivele școli față în față sau hibrid. Pentru că elevii sînt dimineața la școală, orele cu acești profesori se desfășoară după-amiaza, ca să ajungă elevii acasă. Zile practic blocate pentru alte activități. Elevii care sînt în clase terminale, a VIII-a și a XII-a, care au și meditații (să nu fim ipocriți ferindu-ne să recunoaștem, mai ales în condițiile actuale, cînd jumătate din anul precedent a fost în mare măsură compromis, iar cel de acum e cum e), sînt și ei sufocați, epuizați. Să ai două zile pe săptămînă ore și la școală, și după-amiaza online, vreo alte două-trei zile cu meditații după-amiaza, plus teme de făcut la diverse materii, e greu.

Mai mult sau mai puțin, sîntem pe bîjbîială cu toții, cu ochii mici de oboseală, de stres, de epuizare. Profesori, directori, inspectori școlari și alți reprezentanți ai mediului educațional. Să nu fim, spun iar, ipocriți, sigur că sînt și unii care freacă menta. Cred însă că majoritatea încearcă să facă lucrurile cît mai bine cu putință. Dar sînt multe aspecte noi în activitatea didactică, la care se adaugă stresul potențialului contact cu boala. Și sîntem toți, încă, îngropați în tone de hîrțoage, cu tot efortul depus mai an de a se simplifica aceste chestiuni birocratice. Tot ce ne dorim, pentru moment, și de la directori, și de la alte foruri de conducere, dar mai ales de la societate, este să nu pună presiune pe noi, să nu ne arate cu degetul ca pe niște oi negre ale societății, ci să înțeleagă și să aprecieze real efortul pe care îl depunem zi de zi.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?