Ce-și doresc oile negre?

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Pe zi ce trece, odată cu creșterea ratei infectărilor cu noul virus, se prefigurează tot mai clar iminența unei treceri în masă pe scenariul roșu. Pentru cine nu știe, există trei scenarii cu privire la desfășurarea actului educațional: cel verde, cu toți elevii și profesorii la școală, față în față; cel galben, hibrid, cu o parte dintre elevi la școală și altă parte acasă, rotindu-se după două săptămîni; cel roșu, cu toată lumea online.

Toată lumea e practic deja epuizată, profesorii sînt la limita puterilor, ducînd în spinare sarcini sufocante. Online nu e, oricum, oricît ne străduim, la fel ca față în față. Profesorii au avut și au încă o perioadă foarte dificilă de parcurs. În perioada aceasta au avut de pregătit planificări calendaristice, proiectări ale unităților de învățare, de pregătit lecții cu aplicarea unor strategii online, de făcut dosare, cei care vor să se înscrie în corpul național al profesorilor evaluatori (o foarte binevenită inițiativă!), de făcut alte dosare, cei care vor să se înscrie la grade didactice, alte dosare cei care au vrut să participe la selecție pentru a deveni profesori metodiști, apoi de susținut inspecții pentru grade didactice, pînă la sfîrșitul lui noiembrie, cei care au rămas cu ele restante din anul precedent, sau chiar pînă la sfîrșitul lui octombrie, cei care au obținut nota 10 la definitivat sau la gradul didactic al II-lea și beneficiază de un an de reducere a termenului pentru înscrierea la gradul didactic următor. Nu mai spun despre nenumăratele situații pe care profesorii diriginți trebuie să le facă la început de an școlar, plus completarea cataloagelor, ședințele cu părinții etc.

Sînt multe probleme și dificultăți. Ne luptăm cu ele, toți, la firul ierbii. Inspecțiile se fac online, fie că lecția e desfășurată pe scenariul verde, galben sau roșu. Pentru că profesorii metodiști sau inspectorii nu pot participa, conform reglementărilor impuse de situația pandemică, la ore în sălile de clasă. O primă chestiune: nu ai cum să urmărești cu la fel de multă atenție o lecție pe ecran, așa cum ai face-o fiind prezent în sala de clasă. Atenția e semnificativ afectată de interfața ecranului. O altă chestiune: sînt situații de școli, din comunități rurale mai ales, mai sărace și izolate, în care echipamentele de transmisie, chiar dacă există, sînt mai puțin performante, semnalul e mai prost, se vede și se aude mai greu.

O altă pastilă: școlile speciale. De nevăzători, cu copii hipoacuzici, cu deficiențe fizice sau mentale, asociate etc. Aici povestea cu online-ul e ceva de domeniul SF. Acești copii au nevoie de contactul direct cu cadrul didactic, acesta lucrînd în multe situații individual sau cu grupuri mici, de doi-trei elevi. E foarte dificil, cine crede că se poate face ceva online cu acești copii fantasmează. Se dau și tablete, celor care au nevoie. Părinții optează. Trei nu au nevoie. Dirigintele: faceți cerere. Restul au nevoie. Dirigintele: faceți cerere.

Școlile mai de fițe. Altă pastilă. Aud cazuri despre școli care au pus la dispoziția unor învățători spații speciale, obținute prin contracte cu proprietarii acestora, pentru a-și desfășura activitatea integral în scenariu verde, în vreme ce alți învățători ai acelorași școli sînt nevoiți să susțină activitatea în scenariul hibrid sau online, din lipsa spațiului care să asigure distanțarea. Criteriul părinților și al învățătorilor-vedete. În plus, spațiile respective nefiind în incinta unităților școlare, obligă profesorii care mai au ore la clasele respective, cei de limbi străine, de educație fizică și de religie, să facă naveta între aceste clădiri, aflate poate la distanță mare. Neprincipial, injust. Unii dintre ei au aceste ore peste norma lor de bază, teoretic ar putea să refuze să le facă. Nu refuză, totuși, pentru că se gîndesc la dificultatea de a asigura alt profesor: cînd într-o unitate școlară rămîn două-trei ore peste norma unui profesor, e complicat să aduci pe altcineva să le susțină. Dar ar prefera, totuși, să nu se pună presiune pe ei, dintr-o perspectivă neprincipială, care e favorizantă pentru anumite clase ale anumitor învățători.

În majoritatea școlilor există profesori care susțin orele doar online, din motive medicale, deși activitatea  se desfășoară în respectivele școli față în față sau hibrid. Pentru că elevii sînt dimineața la școală, orele cu acești profesori se desfășoară după-amiaza, ca să ajungă elevii acasă. Zile practic blocate pentru alte activități. Elevii care sînt în clase terminale, a VIII-a și a XII-a, care au și meditații (să nu fim ipocriți ferindu-ne să recunoaștem, mai ales în condițiile actuale, cînd jumătate din anul precedent a fost în mare măsură compromis, iar cel de acum e cum e), sînt și ei sufocați, epuizați. Să ai două zile pe săptămînă ore și la școală, și după-amiaza online, vreo alte două-trei zile cu meditații după-amiaza, plus teme de făcut la diverse materii, e greu.

Mai mult sau mai puțin, sîntem pe bîjbîială cu toții, cu ochii mici de oboseală, de stres, de epuizare. Profesori, directori, inspectori școlari și alți reprezentanți ai mediului educațional. Să nu fim, spun iar, ipocriți, sigur că sînt și unii care freacă menta. Cred însă că majoritatea încearcă să facă lucrurile cît mai bine cu putință. Dar sînt multe aspecte noi în activitatea didactică, la care se adaugă stresul potențialului contact cu boala. Și sîntem toți, încă, îngropați în tone de hîrțoage, cu tot efortul depus mai an de a se simplifica aceste chestiuni birocratice. Tot ce ne dorim, pentru moment, și de la directori, și de la alte foruri de conducere, dar mai ales de la societate, este să nu pună presiune pe noi, să nu ne arate cu degetul ca pe niște oi negre ale societății, ci să înțeleagă și să aprecieze real efortul pe care îl depunem zi de zi.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.