Ce rost au dogmele în genetică?

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1008 din 3 august – 9 august 2023
Trofim Lîsenko © wikimedia commons
Trofim Lîsenko © wikimedia commons

În anii 1930, mulți geneticieni din Uniunea Sovietică au dispărut din universități și institute de cercetare fiind, de regulă, trimiși în închisori din care unii nu aveau să se mai întoarcă. Fuseseră denunțați pentru că nu respinseseră principiile domeniului lor, adică genetica clasică și moleculară, considerată o formă de corupție vestică de către noua stea a științei sovietice, Trofim Lîsenko. Așa cum explică istoricul Loren Graham în Lysenko’s Ghost Fantoma lui Lîsenko (2016), influentul Lîsenko se opunea vehement geneticii „vestice”, propunînd în locul ei principii pe care nu le putea dovedi experimental, dar care promiteau o creștere fabuloasă a productivității din agricultură. Printre multele sale teorii netestateera cea conform căreia semințele grîului de iarnă puteau fi făcute să crească chiar dacă erau plantate primăvara, capacitate ce s-ar fi transmis apoi și generațiilor viitoare. Această idee ține de teoria moștenirii caracterelor dobîndite, care, deși nu îi aparține, este încă asociată uneori cu Lîsenko. În ciuda lipsei de rigoare și a rezultatelor neconvingătoare, Lîsenko susținea că ar fi reușit diverse „inovări”, chiar dacă încercările sale nu au adus nici o îmbunătățire agriculturii sovietice și aveau să înfometeze milioane de oameni. Principiile geneticii clasice, pe care el le respingea, fuseseră formulate de călugărul Gregor Mendel în secolul al XIX-lea, iar mecanismele moleculare care le explică începuseră să fie deslușite în secolul XX, cînd Lîsenko era pe culmile puterii. Chiar dacă genetica secolului XX respingea teoria moștenirii caracterelor dobîndite, cercetările din secolul XXI au început să arate că moștenirea modificărilor genetice care au loc în timpul vieții este, uneori, posibilă. Aceste modificări nu afectează secvența de ADN în sine, ci sînt amplasate „peste” materialul genetic, fiind numite astfel epigenetice. Chiar dacă descoperirea acestor noi mecanisme i-a făcut pe unii să spună acum că avea dreptate Lîsenko, acesta avea mai degrabă păreri decît dovezi experimentale sau teorii coerente care, de fapt, nici măcar nu au anticipat mecanismele descoperite acum de epigenetică. Lîsenko afirma, printre altele, că genele nu există. Așa cum arată și Graham, Lîsenko nu făcuse descoperiri științifice, ci formulase o doctrină personală care nu putea fi contestată de alții. În schimb, în biologie sînt deseori formulate modele care apoi devin, paradoxal, dogme contestabile. Modelele de bază descriu ce se întîmplă în cele mai multe cazuri, iar apoi li se adaugă excepții ori nuanțări, care par a contesta modelul inițial. 

În condițiile în care succesele experimentelor geneticii moleculare au făcut ca secolul trecut să fie numit „secolul genelor”, teoria respinsă inițial a moștenirii caracterelor dobîndite are astăzi mai multă credibilitate datorită epigeneticii. Un caz care sugerează existența unei astfel de moșteniri este foametea care a lovit milioane de oameni în Olanda, în iarna 1944-1945 (Hongerwinter). Studiile care au urmărit efectele foametei asupra copiilor care erau in utero în acea perioadă au arătat că problemele de sănătate au persistat uneori și pentru copiii acestor copii, sugerînd că unele modificări epigenetice induse de foamea extremă ar fi putut fi moștenite. Totuși, mecanismele moștenirii modificărilor epigenetice la oameni sau la animale nu sînt clar definite încă, iar amploarea fenomenului nu este deocamdată cunoscută. Principiile geneticii clasice și moleculare formează, în continuare, „baza” căreia i s-a adăugat epigenetica. 

Chiar și așa-numitei „dogme centrale” a biologiei moleculare, formulată de Francis Crick în 1957, îi sînt în continuare nuanțate principiile. Faimoasa dogmă descrie transmiterea și prelucrarea informației genetice, fiind rezumată deseori prin schema simplă a circulației unidirecționale a informației genetice: de la ADN către ARN și apoi către proteine. Însă la scurt timp după formularea ei au început să fie descoperite excepții. În 1970, descoperirea retrotranscripției, prin care ARN-ul e transcris înapoi în ADN, a fost prezentată ca un „atac” la dogma centrală, cu toate că însuși Crick admisese că un astfel de mecanism ar fi posibil. Poate și mai surprinzător, în anii 1980 au fost descoperite proteinele de tip prion, care se pot multiplica singure devenind astfel agenți infecțioși în boli letale precum boala vacii nebune. La începutul acestui an, prestigioasa revistă Molecular Cell a publicat un număr special cu articole care propun noi mecanisme moleculare neincluse pînă acum în dogmă. De altfel, se pare că însuși Crick ar fi regretat acest nume, „dogmă”, pe care l-a dat teoriei sale, deoarece nu ar fi vrut să sugereze că este incontestabilă. 

Așa cum cercetătorul francez François Jacob spunea că evoluția are loc prin bricolage, asemenea unui bricoleur care se folosește de ce are la îndemînă pentru a crea ceva nou, oamenii de știință bricolează asupra unor modele, neținînd neapărat la longevitatea „dogmelor” pe care le descoperă, ci mai degrabă la utilitatea lor. În eseul său The Relativity of Wrong (1986), Isaac Asimov povestea că a primit o scrisoare de la un cititor care îi scria că deși în fiecare secol oamenii de știință credeau că înțeleseseră universul, mai tîrziu teoriile s-au dovedit deseori a fi greșite, deci cel mai probabil și teoriile moderne sînt greșite. Asimov i-a răspuns că unele teorii sînt mai greșite decît altele, așa cum a spune că Pămîntul este plat este mai greșit decît a spune că este o sferă. Potrivit lui, de multe ori teoriile nu sînt absolut greșite, ci doar incomplete.  

Laura-Yvonne Gherghina este doctorand în Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe la Universitatea din Cambridge.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.