Ce rost au dogmele în genetică?

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1008 din 3 august – 9 august 2023
Trofim Lîsenko © wikimedia commons
Trofim Lîsenko © wikimedia commons

În anii 1930, mulți geneticieni din Uniunea Sovietică au dispărut din universități și institute de cercetare fiind, de regulă, trimiși în închisori din care unii nu aveau să se mai întoarcă. Fuseseră denunțați pentru că nu respinseseră principiile domeniului lor, adică genetica clasică și moleculară, considerată o formă de corupție vestică de către noua stea a științei sovietice, Trofim Lîsenko. Așa cum explică istoricul Loren Graham în Lysenko’s Ghost Fantoma lui Lîsenko (2016), influentul Lîsenko se opunea vehement geneticii „vestice”, propunînd în locul ei principii pe care nu le putea dovedi experimental, dar care promiteau o creștere fabuloasă a productivității din agricultură. Printre multele sale teorii netestateera cea conform căreia semințele grîului de iarnă puteau fi făcute să crească chiar dacă erau plantate primăvara, capacitate ce s-ar fi transmis apoi și generațiilor viitoare. Această idee ține de teoria moștenirii caracterelor dobîndite, care, deși nu îi aparține, este încă asociată uneori cu Lîsenko. În ciuda lipsei de rigoare și a rezultatelor neconvingătoare, Lîsenko susținea că ar fi reușit diverse „inovări”, chiar dacă încercările sale nu au adus nici o îmbunătățire agriculturii sovietice și aveau să înfometeze milioane de oameni. Principiile geneticii clasice, pe care el le respingea, fuseseră formulate de călugărul Gregor Mendel în secolul al XIX-lea, iar mecanismele moleculare care le explică începuseră să fie deslușite în secolul XX, cînd Lîsenko era pe culmile puterii. Chiar dacă genetica secolului XX respingea teoria moștenirii caracterelor dobîndite, cercetările din secolul XXI au început să arate că moștenirea modificărilor genetice care au loc în timpul vieții este, uneori, posibilă. Aceste modificări nu afectează secvența de ADN în sine, ci sînt amplasate „peste” materialul genetic, fiind numite astfel epigenetice. Chiar dacă descoperirea acestor noi mecanisme i-a făcut pe unii să spună acum că avea dreptate Lîsenko, acesta avea mai degrabă păreri decît dovezi experimentale sau teorii coerente care, de fapt, nici măcar nu au anticipat mecanismele descoperite acum de epigenetică. Lîsenko afirma, printre altele, că genele nu există. Așa cum arată și Graham, Lîsenko nu făcuse descoperiri științifice, ci formulase o doctrină personală care nu putea fi contestată de alții. În schimb, în biologie sînt deseori formulate modele care apoi devin, paradoxal, dogme contestabile. Modelele de bază descriu ce se întîmplă în cele mai multe cazuri, iar apoi li se adaugă excepții ori nuanțări, care par a contesta modelul inițial. 

În condițiile în care succesele experimentelor geneticii moleculare au făcut ca secolul trecut să fie numit „secolul genelor”, teoria respinsă inițial a moștenirii caracterelor dobîndite are astăzi mai multă credibilitate datorită epigeneticii. Un caz care sugerează existența unei astfel de moșteniri este foametea care a lovit milioane de oameni în Olanda, în iarna 1944-1945 (Hongerwinter). Studiile care au urmărit efectele foametei asupra copiilor care erau in utero în acea perioadă au arătat că problemele de sănătate au persistat uneori și pentru copiii acestor copii, sugerînd că unele modificări epigenetice induse de foamea extremă ar fi putut fi moștenite. Totuși, mecanismele moștenirii modificărilor epigenetice la oameni sau la animale nu sînt clar definite încă, iar amploarea fenomenului nu este deocamdată cunoscută. Principiile geneticii clasice și moleculare formează, în continuare, „baza” căreia i s-a adăugat epigenetica. 

Chiar și așa-numitei „dogme centrale” a biologiei moleculare, formulată de Francis Crick în 1957, îi sînt în continuare nuanțate principiile. Faimoasa dogmă descrie transmiterea și prelucrarea informației genetice, fiind rezumată deseori prin schema simplă a circulației unidirecționale a informației genetice: de la ADN către ARN și apoi către proteine. Însă la scurt timp după formularea ei au început să fie descoperite excepții. În 1970, descoperirea retrotranscripției, prin care ARN-ul e transcris înapoi în ADN, a fost prezentată ca un „atac” la dogma centrală, cu toate că însuși Crick admisese că un astfel de mecanism ar fi posibil. Poate și mai surprinzător, în anii 1980 au fost descoperite proteinele de tip prion, care se pot multiplica singure devenind astfel agenți infecțioși în boli letale precum boala vacii nebune. La începutul acestui an, prestigioasa revistă Molecular Cell a publicat un număr special cu articole care propun noi mecanisme moleculare neincluse pînă acum în dogmă. De altfel, se pare că însuși Crick ar fi regretat acest nume, „dogmă”, pe care l-a dat teoriei sale, deoarece nu ar fi vrut să sugereze că este incontestabilă. 

Așa cum cercetătorul francez François Jacob spunea că evoluția are loc prin bricolage, asemenea unui bricoleur care se folosește de ce are la îndemînă pentru a crea ceva nou, oamenii de știință bricolează asupra unor modele, neținînd neapărat la longevitatea „dogmelor” pe care le descoperă, ci mai degrabă la utilitatea lor. În eseul său The Relativity of Wrong (1986), Isaac Asimov povestea că a primit o scrisoare de la un cititor care îi scria că deși în fiecare secol oamenii de știință credeau că înțeleseseră universul, mai tîrziu teoriile s-au dovedit deseori a fi greșite, deci cel mai probabil și teoriile moderne sînt greșite. Asimov i-a răspuns că unele teorii sînt mai greșite decît altele, așa cum a spune că Pămîntul este plat este mai greșit decît a spune că este o sferă. Potrivit lui, de multe ori teoriile nu sînt absolut greșite, ci doar incomplete.  

Laura-Yvonne Gherghina este doctorand în Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe la Universitatea din Cambridge.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Lidia Buble, foto Instagram jpg
Anunțul prin care Lidia Buble și-a speriat fanii: „Vă anunț retragerea mea din industria muzicală”
Lidia Buble, una dintre cele mai iubite și apreciate artiste din România, a spus, pe 1 aprilie, că se retrage din industria muzicală. Anunțul a fost făcut de aceasta prin intermediul rețelelor de socializare.
Nicușor Dan Inquam Photos/ Flaviu Buboi
Nicuşor Dan, despre un posibil tur doi între Ponta și Simion: „Nu există ceva mai rău pentru România”
Nicuşor Dan, candidat independent la alegerile prezidenţiale, susţine că şi-a dorit tot timpul susţinerea USR în campania sa, dar spune că nu poate interfera cu decizia partidului.
image png
Scapă de mirosul de ceapă, usturoi sau pește de pe mâini cu un singur lichid. Toate gospodinele îl au în bucătărie
Mirosurile neplăcute cauze de ceapă sau usturoi pot fi neutralizate cu ușurință cu câteva metode care promit să dea randament. Există mai multe metode eficiente despre care vom vorbi în continuarea acestui articol.
donald trump / FOTO:X/@kylenabecker
Lumea așteaptă cu sufletul la gură anunțul lui Trump din 2 aprilie, „ziua eliberării”. La ce să ne așteptăm și ce urmează
Lumea așteaptă îngrijorată anunțul președintelui Donald Trump care a spus că va aplica tarife drastice importurilor din SUA începând de miercuri, 2 aprilie, pe care a numit-o „ziua eliberării”.
gabi lunca
2 aprilie: Patru ani de la moartea a doi mari solişti de muzică lăutărească din cauza Covid-19
Pe 2 aprilie 2025 se împlinesc 4 ani de când muzica lăutărească românească a pierdut doi mari solişti, pe Gabi Luncă şi Nelu Ploieşteanu, care au murit după ce s-au îmbolnăvit de Covid-19. Tot într-o zi de 2 aprilie a murit şi Elena Cuza, soţia primului domnitor al României moderne.
Steffen Heringhaus Foto five elements digital jpg
O companie românească a fost nominalizată pentru al șaselea an consecutiv în topul celor mai bune agenții SEO din Europa
Agenția românească five elements digital, specializată în marketing digital pentru companii în creștere rapidă și branduri enterprise, a fost nominalizată pentru al șaselea an consecutiv la European Search Awards 2025.
zodii pixabay jpg
Patru zodii vor avea parte de o transformare radicală în aprilie. Acești nativi vor reuși să renunțe la tot ce le făcea rău
Luna aprilie aduce schimbări majore pentru patru zodii, care vor avea ocazia să-și redefinească viața și să scape de tot ceea ce le împiedica evoluția.
panica la bordul unui avion, foto Shutterstock jpg
O femeie a încercat să deschidă ușa unui avion care zbura deasupra Oceanului Indian. Ce s-a întâmplat ulterior
O femeie a creat panică în timpul unui zbor din Bali, Indonezia, către Melbourne, Australia. Ea a încercat să deschidă ușa aeronavei, la bordul căreia se aflau 200 de oameni. Ce i s-a întâmplat ulterior?
Justin Bieber, Kim Kardashian, Sabrina Carpenter, foto Instagram jpg
Vedetele care inspiră Generația Z în alegerea numelui viitorului copil. Ele sunt cele mai iubite celebrități!
Vedetele sunt o sursă de inspirație nu numai în modă sau carieră, ci și în alegerea numelui pentru viitorul copil. În urma unui sondaj recent, s-a aflat care sunt modelele celebre care influențează viitorii părinți din Generația Z în această privință.