Ce rost au dogmele în genetică?

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1008 din 3 august – 9 august 2023
Trofim Lîsenko © wikimedia commons
Trofim Lîsenko © wikimedia commons

În anii 1930, mulți geneticieni din Uniunea Sovietică au dispărut din universități și institute de cercetare fiind, de regulă, trimiși în închisori din care unii nu aveau să se mai întoarcă. Fuseseră denunțați pentru că nu respinseseră principiile domeniului lor, adică genetica clasică și moleculară, considerată o formă de corupție vestică de către noua stea a științei sovietice, Trofim Lîsenko. Așa cum explică istoricul Loren Graham în Lysenko’s Ghost Fantoma lui Lîsenko (2016), influentul Lîsenko se opunea vehement geneticii „vestice”, propunînd în locul ei principii pe care nu le putea dovedi experimental, dar care promiteau o creștere fabuloasă a productivității din agricultură. Printre multele sale teorii netestateera cea conform căreia semințele grîului de iarnă puteau fi făcute să crească chiar dacă erau plantate primăvara, capacitate ce s-ar fi transmis apoi și generațiilor viitoare. Această idee ține de teoria moștenirii caracterelor dobîndite, care, deși nu îi aparține, este încă asociată uneori cu Lîsenko. În ciuda lipsei de rigoare și a rezultatelor neconvingătoare, Lîsenko susținea că ar fi reușit diverse „inovări”, chiar dacă încercările sale nu au adus nici o îmbunătățire agriculturii sovietice și aveau să înfometeze milioane de oameni. Principiile geneticii clasice, pe care el le respingea, fuseseră formulate de călugărul Gregor Mendel în secolul al XIX-lea, iar mecanismele moleculare care le explică începuseră să fie deslușite în secolul XX, cînd Lîsenko era pe culmile puterii. Chiar dacă genetica secolului XX respingea teoria moștenirii caracterelor dobîndite, cercetările din secolul XXI au început să arate că moștenirea modificărilor genetice care au loc în timpul vieții este, uneori, posibilă. Aceste modificări nu afectează secvența de ADN în sine, ci sînt amplasate „peste” materialul genetic, fiind numite astfel epigenetice. Chiar dacă descoperirea acestor noi mecanisme i-a făcut pe unii să spună acum că avea dreptate Lîsenko, acesta avea mai degrabă păreri decît dovezi experimentale sau teorii coerente care, de fapt, nici măcar nu au anticipat mecanismele descoperite acum de epigenetică. Lîsenko afirma, printre altele, că genele nu există. Așa cum arată și Graham, Lîsenko nu făcuse descoperiri științifice, ci formulase o doctrină personală care nu putea fi contestată de alții. În schimb, în biologie sînt deseori formulate modele care apoi devin, paradoxal, dogme contestabile. Modelele de bază descriu ce se întîmplă în cele mai multe cazuri, iar apoi li se adaugă excepții ori nuanțări, care par a contesta modelul inițial. 

În condițiile în care succesele experimentelor geneticii moleculare au făcut ca secolul trecut să fie numit „secolul genelor”, teoria respinsă inițial a moștenirii caracterelor dobîndite are astăzi mai multă credibilitate datorită epigeneticii. Un caz care sugerează existența unei astfel de moșteniri este foametea care a lovit milioane de oameni în Olanda, în iarna 1944-1945 (Hongerwinter). Studiile care au urmărit efectele foametei asupra copiilor care erau in utero în acea perioadă au arătat că problemele de sănătate au persistat uneori și pentru copiii acestor copii, sugerînd că unele modificări epigenetice induse de foamea extremă ar fi putut fi moștenite. Totuși, mecanismele moștenirii modificărilor epigenetice la oameni sau la animale nu sînt clar definite încă, iar amploarea fenomenului nu este deocamdată cunoscută. Principiile geneticii clasice și moleculare formează, în continuare, „baza” căreia i s-a adăugat epigenetica. 

Chiar și așa-numitei „dogme centrale” a biologiei moleculare, formulată de Francis Crick în 1957, îi sînt în continuare nuanțate principiile. Faimoasa dogmă descrie transmiterea și prelucrarea informației genetice, fiind rezumată deseori prin schema simplă a circulației unidirecționale a informației genetice: de la ADN către ARN și apoi către proteine. Însă la scurt timp după formularea ei au început să fie descoperite excepții. În 1970, descoperirea retrotranscripției, prin care ARN-ul e transcris înapoi în ADN, a fost prezentată ca un „atac” la dogma centrală, cu toate că însuși Crick admisese că un astfel de mecanism ar fi posibil. Poate și mai surprinzător, în anii 1980 au fost descoperite proteinele de tip prion, care se pot multiplica singure devenind astfel agenți infecțioși în boli letale precum boala vacii nebune. La începutul acestui an, prestigioasa revistă Molecular Cell a publicat un număr special cu articole care propun noi mecanisme moleculare neincluse pînă acum în dogmă. De altfel, se pare că însuși Crick ar fi regretat acest nume, „dogmă”, pe care l-a dat teoriei sale, deoarece nu ar fi vrut să sugereze că este incontestabilă. 

Așa cum cercetătorul francez François Jacob spunea că evoluția are loc prin bricolage, asemenea unui bricoleur care se folosește de ce are la îndemînă pentru a crea ceva nou, oamenii de știință bricolează asupra unor modele, neținînd neapărat la longevitatea „dogmelor” pe care le descoperă, ci mai degrabă la utilitatea lor. În eseul său The Relativity of Wrong (1986), Isaac Asimov povestea că a primit o scrisoare de la un cititor care îi scria că deși în fiecare secol oamenii de știință credeau că înțeleseseră universul, mai tîrziu teoriile s-au dovedit deseori a fi greșite, deci cel mai probabil și teoriile moderne sînt greșite. Asimov i-a răspuns că unele teorii sînt mai greșite decît altele, așa cum a spune că Pămîntul este plat este mai greșit decît a spune că este o sferă. Potrivit lui, de multe ori teoriile nu sînt absolut greșite, ci doar incomplete.  

Laura-Yvonne Gherghina este doctorand în Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe la Universitatea din Cambridge.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Elena Lasconi Inquam Photos / Octav Ganea
Lasconi, revoltată pe lipsa de reacție a instituțiilor statului în privința TikTok: „Rusia pare că duce o ofensivă puternică”
Elena Lasconi atrage atenția asupra „ofensivei puternice” pe care o duce Rusia pe TikTok.
image png
Emil Hurezeanu, întâlnire cu șeful diplomației americane, Marco Rubio: „Gata să lucrăm împreună pentru a avansa Parteneriatul Strategic”
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, s-a întâlnit vineri, 4 aprilie, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în marja reuniunii miniştrilor de Externe din ţările membre NATO.
 120 de ani de la inaugurarea Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici
120 de ani de la inaugurarea Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici
În această primăvară, se aniversează 120 de ani de la inaugurarea Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, acum parte din structura Muzeului Municipiului București, un reper cultural deosebit pentru patrimoniul românesc.
Conflict SUA-China FOTO Shutterstock
China anunţă taxe de 34% asupra bunurilor americane. „Este o practică tipică de intimidare unilaterală”
Comisia tarifară a Consiliului de Stat a declarat că decizia SUA nu este în conformitate cu normele comerciale internaţionale.
Notă Tesla Donald Trump Elon Musk FOTO: GettyImages 2203996416 jpg
„Greu de priceput de către șarlatanii politicii mondiale”. Un sociolog român explică de ce taxele lui Trump sunt periculoase pentru economia SUA
Sociologul Alin Teodorescu explică de ce nu pricep politicienii republicani că economia americană s-a modificat extrem de mult în ultimele decenii.
Vladimir Putin FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin se adresează românilor pe TikTok. Propagandă masivă pro-Rusia pe conturi care îl susțineau pe Călin Georgescu
În ultimele zile, conturile de propagandă pro-Rusia și pro-Putin, cu postări în limba română au luat cu asalt platforma TikTok. Miile de postări sunt adresate de Vladimir Putin: „Oare câți dintre voi mă vreți ca președinte al României?” sau „Dacă Rusia atacă Europa, voi lupta pentru Rusia”, ori „Duș
Infanteriști români în poziție de tragere (© Getty Images)
Prima bătălie pentru Târgu Frumos (9-12 aprilie 1944)
Luptele preliminare, în care trupele sovietice au obținut unele succese tactice, au condus la prima bătălie pentru cucerirea orașului Târgu Frumos, pe care Armeegruppe Wöhler era hotărât să nu-l piardă.
MAE rus
Kremlinul răspunde cu aceeași monedă Chișinăului după expulzarea a trei diplomați ruși
Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, fiind anunțat că trei angajați ai misiunii diplomatice sunt declarați persona non grata și obligați să părăsească Moscova. Aceasta reprezintă răspunsul Moscovei la decizia Chiș
Elon Musk și tatăl său Errol Musk foto X jpg
Tatăl lui Elon Musk dezvăluie admirația familiei sale pentru Putin: „Așa gândește și fiul meu”
Errol Musk, tatăl celebrului antreprenor Elon Musk, a declarat recent că familia sa îl admiră pe Vladimir Putin, pe care îl consideră un exemplu de lider puternic și echilibrat.