Ce putem face pentru elevii ucraineni

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
HCorches prel jpg

În urmă cu mai mulți ani, să fie chiar peste zece, am făcut parte dintr-un grup de profesori care au fost formați pentru a preda cursuri de limbă și orientare culturală pentru străini. Proiectul viza dezvoltarea unei resurse umane care să familiarizeze străinii de orice vîrstă, nu doar elevii, cu limba și cultura română, pentru a se putea integra apoi în societate. Au existat o serie de grupe de străini apoi, de adulți cu precădere, în cîteva orașe ale țării, care au beneficiat de aceste cursuri. Ele se desfășurau în afara programului de lucru al profesorilor și erau plătite prin proiectul respectiv, neexistînd posibilitatea includerii acestor ore de muncă în normele de bază ale profesorilor. Adaug și faptul că în cadrul proiectului se elaboraseră și materiale de lucru, manuale în mod special, care erau chiar bune și se dădeau gratuit străinilor care se înscriau la aceste cursuri.

Cum spuneam, erau vizați mai ales adulții, dar puteau participa la ele și elevi încadrați deja în sistemul nostru de învățămînt, pentru a-și îmbunătăți performanțele lingvistice. La nivelul județului Cluj, am coordonat eu o vreme această activitate, pînă cînd proiectul s-a încheiat, aveam vreo trei-patru profesori care fuseseră abilitați să predea aceste cursuri și îmi aduc aminte că participau străini din țări europene, dar mulți și din așa-numitele țări terțe, adică din afara spațiului european, din spații chiar exotice pentru noi, cu limbi native foarte diferite de a noastră. Erau și multe formalități de îndeplinit, străinii trebuiau să aibă acte de ședere, iar profesorii trebuiau să completeze o grămadă de documente pînă la etapa de evaluare, căci așa se încheia cursul, cu o evaluare care atesta un nivel de competență al cursanților. Povestea s-a încheiat la un moment dat, pentru că s-a încheiat proiectul și nu mai exista finanțare. 

Într-o ordine de idei asemănătoare, m-am ocupat anii trecuți, pentru o bucată de vreme, de echivalări de studii în învățămîntul preuniversitar. Un elev care a studiat în străinătate poate să se integreze în sistemul românesc de învățămînt (mă refer la nivelul preuniversitar), pentru a-și continua studiile, dacă îndeplinește cîteva condiții. Printre acestea, el trebuie să aibă documente privind clasele absolvite în altă țară (inclusiv foile matricole) și să aibă documente care atestă dreptul de ședere la noi. Dacă documentele de studii nu sînt complete sau nu există deloc, se poate constitui o comisie la nivelul școlii, care îl evaluează și recomandă înscrierea lui într-o clasă sau alta. Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile. Și, vă dați seama, trebuie să aibă cunoștințe de limba română, pentru că altfel nu poate face față. Iar în cazul unei evaluări pentru stabilirea nivelului de studiu la care s-ar putea încadra, nu are cum să participe dacă nu vorbește deloc limba română.

În fine, de ce aduc vorba despre aceste experiențe? Deunăzi, cineva m-a rugat să mă interesez ce poate face o persoană venită din Ucraina, al cărei copil este cam de nivelul clasei a IV-a, dar nu vorbește deloc nici limba română, nici limba engleză. Copil aflat la noi din primăvară și care a fost încadrat ca audient la școală. Ceea ce înseamnă că poate participa la ore, dar nu este înscris în documentele școlare, deci nu poate primi note, nu i se încheie medii, nu are foaie matricolă, nu poate participa la evaluări naționale etc. Practic, este doar participant la un program, pentru a nu sta acasă. 

Ei bine, m-am interesat și am aflat că nu prea poate face nimic, atîta timp cît nu are documente de ședere, adică are doar document de refugiat, și cîtă vreme nu vorbește deloc limba română. Ar putea fi integrat doar dacă ar merge la o școală în care limba de studiu este ucraineana, dar acestea sînt puține la noi în țară, iar mama lui lucrează și a decis să rămînă în Cluj. Desigur, astfel de situații sînt multe, multe, probabil se înmulțesc zi de zi, pe măsură ce mai mulți refugiați fug din calea războiului. 

Am mai citit, ieri, niște articole în care doamna Ligia Deca, consilier prezidențial, afirmă că mulți elevi ucraineni nu frecventează deloc școala, spunea că ar fi minunat dacă am putea folosi ca resurse umane profesorii ucraineni refugiați la noi și mai vorbește despre o platformă educațională pe care Guvernul ucrainean a pus-o la dispoziția refugiaților, pentru a ține cumva pasul cu formarea lor educațională. Am citit, de asemenea, comentarii care afirmă că mulți elevi ucraineni refuză să meargă la școală în România, că ei de fapt doar vor să tranziteze țara noastră. Așa o fi, în cazul unora, dar nu cred că acesta este un argument pentru a nu încerca să le oferim acestor elevi un cadru educațional instituționalizat, care să le permită nu doar participarea în orb la cursuri, sub forma audierii, ci și să le ofere cunoștințele și competențele reale necesare, precum și recunoașterea lor formală prin documente. Pentru că temerea mamei despre care vă spuneam este că fiul ei pierde ani, din punctul de vedere al documentelor școlare.

Ei bine, care este, de fapt, opinia mea? Cred că nu ar fi deloc rău dacă, în afară de situațiile în care există clase cu predare în limba ucraineană, am încerca să activăm un fond de resurse umane și să formăm altele, după nevoi, care să ofere în primul rînd astfel de cursuri de limbă și orientare culturală, poate chiar intensive și adaptate pentru niveluri de vîrstă diferite, astfel încît acești elevi să poată să se înscrie oficial în sistemul de învățămînt, adică să fie trecuți în cataloage, să aibă foi matricole etc., pe baza unor echivalări de studii, pentru ca în momentul în care se vor întoarce în țara lor sau chiar dacă vor emigra în alte țări să poată face dovada parcurgerii reale a unui an sau mai multora de studii în sistemul românesc. Și că această încadrare s-ar putea face, alături de aceste cursuri de limbă, și cu documente de ședere mai puțin riguroase, de tipul statutului de refugiat. Pentru ca cel puțin acei elevi care doresc asta să nu piardă ani.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.