Ce putem face pentru elevii ucraineni

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
HCorches prel jpg

În urmă cu mai mulți ani, să fie chiar peste zece, am făcut parte dintr-un grup de profesori care au fost formați pentru a preda cursuri de limbă și orientare culturală pentru străini. Proiectul viza dezvoltarea unei resurse umane care să familiarizeze străinii de orice vîrstă, nu doar elevii, cu limba și cultura română, pentru a se putea integra apoi în societate. Au existat o serie de grupe de străini apoi, de adulți cu precădere, în cîteva orașe ale țării, care au beneficiat de aceste cursuri. Ele se desfășurau în afara programului de lucru al profesorilor și erau plătite prin proiectul respectiv, neexistînd posibilitatea includerii acestor ore de muncă în normele de bază ale profesorilor. Adaug și faptul că în cadrul proiectului se elaboraseră și materiale de lucru, manuale în mod special, care erau chiar bune și se dădeau gratuit străinilor care se înscriau la aceste cursuri.

Cum spuneam, erau vizați mai ales adulții, dar puteau participa la ele și elevi încadrați deja în sistemul nostru de învățămînt, pentru a-și îmbunătăți performanțele lingvistice. La nivelul județului Cluj, am coordonat eu o vreme această activitate, pînă cînd proiectul s-a încheiat, aveam vreo trei-patru profesori care fuseseră abilitați să predea aceste cursuri și îmi aduc aminte că participau străini din țări europene, dar mulți și din așa-numitele țări terțe, adică din afara spațiului european, din spații chiar exotice pentru noi, cu limbi native foarte diferite de a noastră. Erau și multe formalități de îndeplinit, străinii trebuiau să aibă acte de ședere, iar profesorii trebuiau să completeze o grămadă de documente pînă la etapa de evaluare, căci așa se încheia cursul, cu o evaluare care atesta un nivel de competență al cursanților. Povestea s-a încheiat la un moment dat, pentru că s-a încheiat proiectul și nu mai exista finanțare. 

Într-o ordine de idei asemănătoare, m-am ocupat anii trecuți, pentru o bucată de vreme, de echivalări de studii în învățămîntul preuniversitar. Un elev care a studiat în străinătate poate să se integreze în sistemul românesc de învățămînt (mă refer la nivelul preuniversitar), pentru a-și continua studiile, dacă îndeplinește cîteva condiții. Printre acestea, el trebuie să aibă documente privind clasele absolvite în altă țară (inclusiv foile matricole) și să aibă documente care atestă dreptul de ședere la noi. Dacă documentele de studii nu sînt complete sau nu există deloc, se poate constitui o comisie la nivelul școlii, care îl evaluează și recomandă înscrierea lui într-o clasă sau alta. Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile. Și, vă dați seama, trebuie să aibă cunoștințe de limba română, pentru că altfel nu poate face față. Iar în cazul unei evaluări pentru stabilirea nivelului de studiu la care s-ar putea încadra, nu are cum să participe dacă nu vorbește deloc limba română.

În fine, de ce aduc vorba despre aceste experiențe? Deunăzi, cineva m-a rugat să mă interesez ce poate face o persoană venită din Ucraina, al cărei copil este cam de nivelul clasei a IV-a, dar nu vorbește deloc nici limba română, nici limba engleză. Copil aflat la noi din primăvară și care a fost încadrat ca audient la școală. Ceea ce înseamnă că poate participa la ore, dar nu este înscris în documentele școlare, deci nu poate primi note, nu i se încheie medii, nu are foaie matricolă, nu poate participa la evaluări naționale etc. Practic, este doar participant la un program, pentru a nu sta acasă. 

Ei bine, m-am interesat și am aflat că nu prea poate face nimic, atîta timp cît nu are documente de ședere, adică are doar document de refugiat, și cîtă vreme nu vorbește deloc limba română. Ar putea fi integrat doar dacă ar merge la o școală în care limba de studiu este ucraineana, dar acestea sînt puține la noi în țară, iar mama lui lucrează și a decis să rămînă în Cluj. Desigur, astfel de situații sînt multe, multe, probabil se înmulțesc zi de zi, pe măsură ce mai mulți refugiați fug din calea războiului. 

Am mai citit, ieri, niște articole în care doamna Ligia Deca, consilier prezidențial, afirmă că mulți elevi ucraineni nu frecventează deloc școala, spunea că ar fi minunat dacă am putea folosi ca resurse umane profesorii ucraineni refugiați la noi și mai vorbește despre o platformă educațională pe care Guvernul ucrainean a pus-o la dispoziția refugiaților, pentru a ține cumva pasul cu formarea lor educațională. Am citit, de asemenea, comentarii care afirmă că mulți elevi ucraineni refuză să meargă la școală în România, că ei de fapt doar vor să tranziteze țara noastră. Așa o fi, în cazul unora, dar nu cred că acesta este un argument pentru a nu încerca să le oferim acestor elevi un cadru educațional instituționalizat, care să le permită nu doar participarea în orb la cursuri, sub forma audierii, ci și să le ofere cunoștințele și competențele reale necesare, precum și recunoașterea lor formală prin documente. Pentru că temerea mamei despre care vă spuneam este că fiul ei pierde ani, din punctul de vedere al documentelor școlare.

Ei bine, care este, de fapt, opinia mea? Cred că nu ar fi deloc rău dacă, în afară de situațiile în care există clase cu predare în limba ucraineană, am încerca să activăm un fond de resurse umane și să formăm altele, după nevoi, care să ofere în primul rînd astfel de cursuri de limbă și orientare culturală, poate chiar intensive și adaptate pentru niveluri de vîrstă diferite, astfel încît acești elevi să poată să se înscrie oficial în sistemul de învățămînt, adică să fie trecuți în cataloage, să aibă foi matricole etc., pe baza unor echivalări de studii, pentru ca în momentul în care se vor întoarce în țara lor sau chiar dacă vor emigra în alte țări să poată face dovada parcurgerii reale a unui an sau mai multora de studii în sistemul românesc. Și că această încadrare s-ar putea face, alături de aceste cursuri de limbă, și cu documente de ședere mai puțin riguroase, de tipul statutului de refugiat. Pentru ca cel puțin acei elevi care doresc asta să nu piardă ani.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

GYORPLUSZ jpg
Presa maghiară, cucerită de fanii Rapidului la meciul cu Gyor. Cum i-a comparat cu fanii Japoniei de la Mondial
Presa maghiară a fost impresionată de comportamentul fanilor giuleșteni din timpul partidei dintre Gyor și Rapid, încheiată cu scorul de 32-30, în grupa B a Ligii Campionilor la handbal feminin.
7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.
Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.