Ce poate face diaspora?

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Scriu acest text cu doar c├«teva zile ├«nainte de 10 august, data la care se spune c─â un mare num─âr de rom├óni care tr─âiesc ├«n str─âin─âtate se vor str├«nge la Bucure╚Öti pentru a protesta ├«mpotriva guvern─ârii PSD. Ideea, primit─â cu speran╚Ť─â de unii ╚Öi cu ├«njur─âturi de al╚Ťii, repune ├«n discu╚Ťie tema diasporei.

Adev─ârul este c─â oper─âm, simultan, cu dou─â prejudec─â╚Ťi contrare despre diaspora rom├óneasc─â de azi. Pe de o parte, spunem c─â ei s├«nt cei mai buni dintre rom├óni, c─â au plecat tocmai pentru c─â erau competitivi, iar Rom├ónia le era lan╚Ť la picioare ÔÇô ÔÇ×e bun, ce s─â fac─â aici?ÔÇť, auzim adesea despre c├«te un rom├ón plecat. ├Än pandant, exist─â ╚Öi ideea diasporei care ne salveaz─â: au infuzat cu bani o economie rom├óneasc─â debil─â, au votat decisiv de partea bun─â la preziden╚Ťialele din 2009 ╚Öi 2014, s├«nt oameni muncitori, care fac o impresie bun─â, unii dintre ei fiind v├«rfuri ├«n domeniile lor, adic─â fac ÔÇ×imagineÔÇť pozitiv─â pe c├«nd realit─â╚Ťile de pe-aici arat─â jalnic. Cum ziceam, are mare circula╚Ťie ╚Öi prejudecata contrar─â: au plecat din ╚Ťar─â ca s─â ciordeasc─â pe-acolo, fac de r├«s Rom├ónia, s├«nt cozile de topor ale unor interese antirom├óne╚Öti, nu ╚Ötiu ei ce e pe-aici, s├«nt manipulabili, s├«nt cam ÔÇ×lumpenÔÇť. Aceste percep╚Ťii contradictorii au acela╚Öi p─âcat: generalizeaz─â. A╚Öa cum nu to╚Ťi rom├ónii r─âma╚Öi acas─â s├«nt la fel, nu to╚Ťi cei pleca╚Ťi s├«nt identici. De fapt, ├«n afar─â de faptul c─â s├«nt rom├óni, nimic altceva nu i aseam─ân─â pe to╚Ťi. A╚Öa se face c─â vie╚Ťile lor ├«n str─âin─âtate s├«nt foarte diferite. Dar chiar ╚Öi a╚Öa, rom├ónii de acas─â au, to╚Ťi, o a╚Öteptare de la cei pleca╚Ťi: s─â ajute, cumva, Rom├ónia. S─â continue s─â trimit─â bani ├«n ╚Ťar─â, s─â se ├«ntoarc─â ╚Öi s─â fac─â aici ce au v─âzut acolo, s─â nu uite ╚Ťara, limba, neamul, ob├«r╚Öia. Asemenea fraze generale au, totu╚Öi, semnifica╚Ťii diferite ├«n mintea fiec─âruia dintre noi. Unii cred c─â aju╚Ťi ╚Ťara dac─â aju╚Ťi Guvernul. Al╚Ťii, dimpotriv─â, c─â aju╚Ťi ╚Ťara dac─â e╚Öti ├«mpotriva Guvernului.

Puterea cea mai mare a politicii nu este aceea de a transforma o ╚Ťar─â, ci aceea de a o dezbina ÔÇô nimeni nu ╚Ötie mai bine asta dec├«t noi, cei care tr─âim ├«n Rom├ónia. A╚Öadar, este remarcabil─â o anume unitate de op╚Ťiuni politice a diasporei rom├óne╚Öti. Extrem de greu de adus ├«mpreun─â altfel dec├«t la s─ârb─âtori religioase, diaspora rom├óneasc─â este, ├«ntr-o solid─â majoritate, anti-PSD. A╚Öa cum era anticomunist─â ├«nainte de 1990, a devenit antifesenist─â, antipedeserist─â, antipesedist─â dup─â aceea. Intui╚Ťia rom├ónilor de afar─â e corect─â: partidul ie╚Öit de sub pulpana lui Ion Iliescu, indiferent de cine a fost condus, a purtat ├«n el gena PCR. A╚Öa se face c─â, acum, pentru un pesedist, diaspora e o nenorocire. Pentru un antipesedist, dimpotriv─â, e un sprijin binevenit, o confirmare a propriilor op╚Ťiuni. A╚Öa st├«nd lucrurile, ce ar putea face diaspora pentru ╚Ťar─â?

Zilele trecute am citit un fel de raport, intitulat ÔÇ×Pentru ╚Ťar─â, din exilÔÇť, scris de doamna Simona Vr─âbiescu Kleckner, ╚Öi mi-am dat seama c─â, dincolo de indiscutabila valoare documentar─â, am ├«n fa╚Ť─â un model. A╚Öa pot ajuta rom├ónii din str─âin─âtate Rom├ónia!

Dna Simona Vr─âbiescu Kleckner, descendent─â a unei ilustre familii de juri╚Öti rom├óni, a p─âr─âsit ╚Ťara ├«n 1965, dup─â ce fost supus─â represiunii politice comuniste. Ajuns─â ├«n Statele Unite, a absolvit dou─â masterate (biblioteconomie ╚Öi drept interna╚Ťional) ╚Öi a lucrat vreme de aproape 30 de ani ├«n conducerea unor importante biblioteci juridice (a Universit─â╚Ťii New York, a Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite, mai apoi ╚Öi a Cur╚Ťii de Comer╚Ť Interna╚Ťional). ├Äncep├«nd cu 1990 a devenit extrem de activ─â ├«n cadrul unei organiza╚Ťii a diasporei rom├óne╚Öti din America (ACORD ÔÇô Comitetul Ad Hoc pentru Democra╚Ťie ├«n Rom├ónia), pe care a ajuns s─â o ╚Öi conduc─â. ├Äntre iunie 1999 ╚Öi decembrie 2000 a fost consilier personal al pre╚Öedintelui Emil Constantinescu. Dna Vr─âbiescu Kleckner a publicat deja dou─â volume consistente de memorii, intitulate O m─ârturie provocat─â, povestind cu har, pentru marea istorie a Rom├óniei, fragmentul de istorie la care a fost participant ╚Öi martor. Pentru ╚Ťar─â, din exil este, ├«n fapt, un document scurt, cronologic, al ac╚Ťiunilor pe care dna Vr─âbiescu Kleckner, al─âturi de colegii ei din ACORD sau de una singur─â, le-a ├«ntreprins pentru a-╚Öi vedea visul realizat. C├«t se poate de clar, autoarea spune ce a visat ╚Öi pentru ce a lucrat, ├«n chiar prima fraz─â a raportului: ÔÇ×La ├«ncheierea R─âzboiului Rece, ├«n 1989, doream pentru ╚Ťar─â reinstaurarea unui stat de drept cu institu╚Ťii democratice, cu un Guvern cu putere limitat─â, responsabilitate fiscal─â, suveranitate individual─â, pia╚Ť─â economic─â liber─â, ap─ârare na╚Ťional─â puternic─â.ÔÇť Convingerea dnei Vr─âbiescu Kleckner a fost aceea c─â Statele Unite pot influen╚Ťa ├«nscrierea Rom├óniei ├«ntr-o evolu╚Ťie spre acest deziderat ╚Öi a ╚Ötiut c─â poate contribui la asta inform├«nd ritmic Congresul ╚Öi Cabinetul american, dar ╚Öi pe pre╚Öedintele SUA despre evolu╚Ťiile din ╚Ťar─â ╚Öi c─âile de urmat ÔÇô -lobby, cum se spune. Lobby pentru o idee ╚Öi nu pentru un guvern sau altul.

Modelul dnei Vr─âbiescu Kleckner este de urmat pentru orice rom├ón din str─âin─âtate. Ac╚Ťiunea domniei-sale a fost coerent─â ╚Öi rodnic─â pentru c─â a ╚Ötiut de la bun ├«nceput ce vrea. Stabilirea obiectivului este esen╚Ťial─â. ├Äntreab─â-te ce fel de Rom├ónie vrei ╚Öi evalueaz─â obiectiv ce posibilit─â╚Ťi ai pentru a contribui la ÔÇ×proiectÔÇť. Dna Vr─âbiescu Kleckner a putut face lobby. Al╚Ťii, desigur, pot face altceva: ONG-uri dedicate, investi╚Ťii, voluntariat, conferin╚Ťe, filme, scrieri, burse ÔÇô ╚Öi lista de posibile contribu╚Ťii la ÔÇ×vederea visului cu ochiiÔÇť este enorm─â, astfel c─â oricine poate contribui cumva. ├Än fine, dedica╚Ťia. Dna Vr─âbiescu Kleckner, ├«mpreun─â cu so╚Ťul ei, a sus╚Ťinut cauza Rom├óniei pe care a visat o cu o consecven╚Ť─â admirabil─â. S─â nu te la╚Öi! ÔÇô acesta ar fi sfatul pe care ├«l desprind din cartea acestei admirabile lupt─âtoare.

Ast─âzi, memoriile dnei Simona Vr─âbiescu Kleckner s├«nt un veritabil ghid de practici patriotice pentru orice rom├ón din afar─â care vrea s─â ajute Rom├ónia. ╚śi ├«nc─â ceva: nu spera╚Ťi la recuno╚Ötin╚Ť─â. Vorbim despre Rom├ónia, a╚Öadar e ├«n╚Ťelept ╚Öi eficient ca recuno╚Ötin╚Ťa s─â nu fie niciodat─â luat─â ├«n calcul.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.