Ce oferim și ce așteptăm

Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
HCorches prel jpg

Subiectul arzător al acestor zile se pare că a fost cel al coronițelor de la festivitățile de final de an școlar, mai bine zis premierile festive. S-a pus multă patimă în dezbaterile de pe Facebook, dar și în luările de poziție din presă. De la ironie grosolană la sarcasm, de la dispreț la revoltă, de la echilibru la radicalism am citit de toate, polarizînd pro și contra argumente mai mult sau mai puțin valide. Mi-au plăcut mai ales cîteva, echilibrate și echidistante, cum ar fi poziția lui Ciprian Mihali sau a lui Doru Căstăian. Nu voi mai scrie despre acest subiect și eu, mai ales că în momente trecute, anii trecuți, am mai scris despre asta. În esență, cred că excelența trebuie răsplătită, dar că trebuie să găsim potențialul de excelență din fiecare copil și să fim atenți să nu creăm, la nivel emoțional, traume, căci cele născute în copilărie afectează întreaga viață.

Pe de altă parte, dacă vine vorba despre cum răsplătim elevii la sfîrșit de an, am putea începe prin a ne întreba și ce le oferim pentru a ajunge acolo. Despre asta vreau să scriu, punctînd cîteva aspecte, cred eu, esențiale.

Ce le oferim la nivel de conținuturi? Un curriculum de mult învechit, încremenit în secolul trecut, pe la mijlocul lui în mare parte. Dacă este să mă refer la disciplina de studiu pe care o cunosc, limba și literatura română, la nivel liceal avem o programă care livrează elevilor o literatură exclusiv a trecutului îndepărtat. Ultimul scriitor canonic menționat în programa școlară aparține generației de la 1960, Marin Sorescu. Sîntem un popor căruia îi place să trăiască prin paseisme, glorificînd doar un trecut datat, într-o formulă de melancolică evocare. A trecut mai bine de o jumătate de secol de la generația lui Marin Sorescu și noi ne întoarcem cu privirea înspre acel timp doar, livrîndu-le-o copiilor din anul 2022. N-am fost în stare, deci, în mai bine de o jumătate de secol, să ne actualizăm programele școlare, să le aducem cu conținuturile la zi, să facem noi selecții, să validăm noi valori culturale și științifice. N-avem, așadar, programe școlare actualizate, n-avem planuri-cadru actualizate, predăm strungul în epoca informatizării. Sîntem, ca să fac o comparație, ca un individ care se cramponează de un trecut pe care-l retrăiește emoțional în buclă, nereușind să se mai bucure de prezent și să-i dea valoare. Psihologia are niște chestii de spus despre o astfel de tipologie...

Ce le oferim la nivel de viziune curriculară? O paradigmă mai ales estetică și culturală, mai deloc a dezvoltării personale. Le oferim o perspectivă aproape exclusiv teoretică asupra unor conținuturi cărora elevii nu le mai pot vedea legătura cu viața. Și dacă, pentru generația mea, spre exemplu, această ruptură nu părea gravă, pentru generațiile actuale este. Căci avem de-a face cu generații mai libere, mai reflexive, care interoghează cu mai mult curaj totul. Care nu mai vor să vadă în romanul Ion doar imaginea realismului rural sau în romanul Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război doar imaginea intelectualului idealist, care nu mai vor să vadă în Enigma Otiliei doar balzacianismul sau în poezia lui Bacovia doar catharsis. Dar noi le oferim grile de cunoaștere standardizate, fără de care nu pot promova clasa sau nu pot lua bacalaureatul, deci îi obligăm să gîndească șablonizat, pentru a avea succes, conform unor tipare constrîngătoare, nu unor judecăți de valoare și unor argumente proprii, actualizate în conformitate cu propriile lor experiențe de viață și cu lumea reală (exterioară, dar și interioară, emoțională) în care trăiesc ei.

Ce le oferim la nivel de metodă didactică? Deși în această privință lucrurile s-au mai mișcat, s-au făcut eforturi, formări și reformări de-a lungul anilor, procesul didactic este tributar unui model tradițional, în proporție mare. Demersuri didactice inductive, ex cathedra, demonstrații și discursuri profesorale, cu creta (sau carioca) și tabla de partea profesorului. Tehnologia și informatizarea, chiar și acolo unde există ca logistică, reprezintă niște excepții în utilizare, metodele moderne de predare, învățare și evaluare sînt utilizate ocazional sau formal. Și aici intră în discuție, de asemenea, corpul profesoral pe care îl punem la dispoziție, care este în bună măsură blazat, lipsit de entuziasm, dar nu doar din vina lui, ci și din vina celor care nu îi asigură un statut care să-l motiveze și să-l proiecteze într-o altă zonă, mai înaltă, a stimei de sine.

Ce le oferim la nivel de infrastructură și de logistică? Avem școli care seamănă, aproape toate, cu niște cutii compartimentate rigid. Fie clădiri istorice înghesuite, în care se înșiră săli de clase de-a lungul unor coridoare impunătoare, fie clădiri construite în anii comunismului sau după, pe același principiu, doar cu mai puțină grandoare a coridoarelor și a înălțimii sălilor. Școlile noastre nu respiră, nu au spații modulare, bibliotecile lor nu sînt spații deschise, coridoarele nu sînt locuri de socializare și de posibil studiu de grup sau individual, nu au locuri de relaxare, de interacțiune, de cunoaștere și de intercunoaștere, cantine unde să se poată lua liber masa etc. Nu mai spun despre spațiile exterioare, terenuri de sport, spații verzi etc., în unele școli absente cu desăvîrșire. Școlile noastre sînt spații care mai degrabă induc sentimentul constrîngerilor, decît al libertăților spiritului. Dacă ai apucat să vezi vreo școală-două din alte țări, deja e simplu să faci comparația în defavoarea alor noastre.

Sigur, este o dezbatere importantă, la nivel psihologic, cea despre cum răsplătim excelența, cum premiem, cum dăruim coronițe, așa cum spuneam la început. Dar poate ar trebui să ne focalizăm mai mult pe ceea ce oferim, așadar, în procesul acesta al atingerii excelenței, ca sistem educațional al anului 2022 și al anilor care urmează.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.