Ce nu v-a spus istoricul Cioroianu

Publicat în Dilema Veche nr. 196 din 10 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- pentru c─â n-a avut timp, nu pentru c─â n-a avut dreptate - C├«nd ┼úiganii ┼či-au ├«nceput periplul prin vestul Europei, nu existau ├«nc─â nici autobuzele de Roma, nici ┼čoseaua ┼či nici m─âcar portofelele italienilor. Pe la 1400, primele cete de ┼úigani pribegi erau o apari┼úie mai cur├«nd exotic─â ├«n Europa Central─â ┼či de Vest. ├Äntre pove┼čtile pe care c─âpeteniile lor le ├«ndrugau st─âp├«nilor de ora┼če-cet─â┼úi ale vremii, una dintre ele a r─âmas s─â le dea numele: gypsy. Cetele de ┼úigani din acea vreme pretindeau c─â apar┼úin unei popula┼úii cre┼čtine din Egipt, blestemat─â s─â r─ât─âceasc─â pentru vina de a-┼či fi uitat religia. Durerea blestemului nu era ├«ns─â a┼ča de mare ├«nc├«t s─â nu poat─â fi alinat─â cu ceva bani, m├«ncare ┼či scrisori de acreditare pentru urm─âtorul ora┼č, pe care conduc─âtorii acestor cete le cereau de la st─âp├«nii binevoitori. Opera┼úiunea a mers c├«teva decenii, p├«n─â pe la jum─âtatea secolului, c├«nd ora┼čele europene au ├«nceput s─â se cam ├«ndoiasc─â de pove┼čtile astea ┼či s─â se uite mai exact la ce f─âceau nomazii. V─â rog s─â ├«nvinui┼úi de rasism cronicile vremii, pentru c─â ele ne las─â ca motive ale interdic┼úiilor de a mai intra ├«n ora┼če urm─âtoarele ├«ndeletniciri: furt, cer┼četorie, vr─âjitorie (ramur─â mereu popular─â a cititului viitorului), precum ┼či spionaj (cf. Angus Frasier, ┼óiganii, Editura Humanitas). Ca detaliu de epoc─â, trebuie s─â v─â spun c─â alba-neagra, ca ├«n┼čel─âtorie de iarmaroc, era deja prezent─â ├«n fi┼ča postului de nomad. Se vede treaba c─â ┼či-n Evul Mediu, ┼či-n Lipscaniul secolului XX, credulitatea mul┼úimii r─âm├«ne un loc de munc─â pentru un spirit ├«ndr─âzne┼ú. Nu e nimic nou sub soare. Cum spuneam, una c├«te una, cetele au fost alungate din ora┼čele Europei civilizate. Scuze, poate s├«nt din nou incorect politic, ├«ns─â civiliza┼úia, a┼ča cum se chinuia atunci s-o defineasc─â umanitatea european─â, excludea furtul ┼či cer┼četoria. Asta ├«n vreme ce pentru cetele de nomazi, aceste dou─â ├«ndeletniciri p─âreau mai degrab─â norma. Drept urmare a acestor atitudini intolerante pe care nimeni ├«n toate min┼úile nu s-a gr─âbit s─â le condamne, ┼úiganii au fost nevoi┼úi s─â-┼či caute refugiu ├«napoi ├«n Est, chiar p├«n─â ├«n Siberia. Tentative de penetrare a Occidentului catolic au mai fost, ├«ns─â mai toate s-au lovit de incapacitatea societ─â┼úilor de atunci de a accepta conceptul de nomad, ├«ntr-o epoc─â ├«n care jurisdic┼úia era ├«ndeob┼čte local─â (cum s─â dai un mandat de arestare la N├â┬╝rnberg ┼či s─â-l aplice cineva ├«n Bologna, la 1600?). Pur ┼či simplu, nomazii erau ├«n afara razei de ac┼úiune a legii. Prin┼či ├«ntre dou─â imperii, ├«ntre sclavie ├«n Est ┼či amenin┼úarea cu moartea ├«n Vest (pus─â c├«teodat─â ├«n aplicare), ┼úiganii s-au descurcat ┼či ei cum au putut. Remarcabil pentru cultura lor, n-au renun┼úat cu totul la ceea ce i-a f─âcut nepl─âcu┼úi ├«n ochii europenilor. Doar c─â acum nu mai po┼úi vorbi de asta, pentru c─â europenii au f─âcut legi ├«n ce prive┼čte vorbitul. La 600 de ani de la prima tentativ─â, ┼úiganii se ├«ntorc din nou ├«n Europa. E aventura lor, la care ne asociaz─â mediatic, tocmai din ra┼úiunea c─â cei mai mul┼úi provin din Rom├ónia. Dar nu e ├«n nici un caz vreun lucru nou, nici ce fac ei ┼či nici ce fac europenii. Care, la o adic─â, r─âm├«n ├«n fundul sufletului urma┼čii celor care i-au alungat prima oar─â pe nomazii care aduceau un element de turbulen┼ú─â ├«n societatea a┼čezat─â a Apusului. ├Än toat─â povestea asta e amestecat ┼či-un ministru de Externe rom├ón, care propune tabere de munc─â for┼úat─â pentru cei care ├«ncalc─â legea. Cioroianu n-a zis nimic de ┼úigani, ├«ns─â noi ─â┼čtilal┼úi ne-am gr─âbit s─â credem c─â despre ei e vorba, ca ni┼čte c─âlugari care g─âsesc un Playboy ├«ntr-o chilie ┼či, cu nasul ├«n el, ├«l afurisesc pe proprietar. Ca istoric, Cioroianu ┼čtie probabil povestea ┼úiganilor ├«n Europa. Noi ├«ns─â n-o ┼čtim, ┼či s├«ntem for┼úa┼úi de corectitudinea politic─â european─â s─â ne raport─âm toate judec─â┼úile de valoare la Holocaust. ├Äns─â, cum vede┼úi, lucrurile s├«nt cu mult mai vechi ┼či mai complicate. Nu exist─â nevinova┼úi. ┼×i nu folose┼čte nici m─âcar ┼úiganilor s─â pretindem c─â totul e OK ┼či vom rezolva cu mai mult─â toleran┼ú─â. De fapt, ne trebuie mai pu┼úin─â. Rom├ónia este o ┼úar─â care export─â criminalitate (de toate culorile ┼či competen┼úele) ┼či pentru c─â o tolereaz─â aici. Mailat a fost condamnat lejer ┼či eliberat repede. ┼×i s├«nt mai multe ONG-uri care ├«i ap─âr─â acum imaginea dec├«t ONG-uri care ap─âr─â legea. Chiar n-are voie nimeni s─â-l trimit─â la munc─â sau la pu┼čc─ârie? C├«nd politicienii nu mai spun nimic din ce spun oamenii, acela e primul pas spre nazism. ┼×i oamenii spun lucruri despre o minoritate care are nu doar o problem─â cu integrarea, ci ┼či cu propria cultur─â, cu propriile valori. Despre asta de ce nu putem vorbi? Cui ├«i folosesc doar laudele?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.