Ce înseamnă să fii viu?

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1000 din 8 iunie – 14 iunie 2023
Julien Offray de La Mettrie
Julien Offray de La Mettrie

Se părea că, de fiecare dată cînd publica o carte, Julien Offray de La Mettrie (1709-1751) era forțat să plece din țară. În 1748 La Mettrie, medic, filosof și uneori pamfletar francez, provocase încă un scandal cu publicarea cărții sale L’Homme machine, ceea ce l-a obligat să părăsească Olanda, unde se afla în exil după ce prima sa carte îl forțase să plece din Franța.  Acum se refugia pentru a doua oară, de data aceasta la Berlin. La Mettrie socotea că fiziologia omului trebuie gîndită ca o mașinărie – ca un ceasornic sau o jucărie cu cheiță. Această idee a lui La Mettrie nu era una pe de-a întregul nouă. Cu un secol mai devreme, Descartes susținuse că animalele nu sînt altceva decît niște mașinării, iar La Mettrie extindea acum noțiunea de bête-machine, formulînd ideea de homme-machine. Lăsînd la o parte implicațiile sale scandaloase în plan metafizic, viziunea „mecanicistă” asupra organismelor a deschis o dezbatere în biologie care nu este închisă pe deplin nici astăzi, și care pornește de la întrebarea „Ce înseamnă să fii viu?”. Care este diferența, strict fizică, dintre o piatră și un om? Dacă ambele sînt supuse legilor fizicii și sînt formate din molecule, care este de fapt diferența dintre ceva viu și ceva ne-viu? Neluînd în seamă planul metafizic, mecaniciștii puteau spune că, la fel ca o mașinărie, omul e doar o însumare de organe ce pot fi reduse la moleculele (pe atunci li se spunea „corpusculi”) care le compun și, deci, felul în care funcționează poate fi explicat în întregime, doar în termenii unor unități fizico-chimice. Diferența dintre un organism viu și materia inertă nu avea să devină mai clară multă vreme. Totuși, natura acestei diferențe a fost intuită, în opoziție cu materialiștii apărînd „vitaliștii”, care spuneau, fără să fi reușit însă să demonstreze, că trebuie să existe niște „forțe”, forces vitales, specifice doar organismelor vii. Pînă și La Mettrie recunoscuse că, probabil, există o „forță” specială care se găsește doar în „mașinăria vie”. Această diferență a devenit mai clară abia în jurul anului 1953, cînd „forța” a fost înlocuită, în mare parte, de materialul genetic, care este moștenit și conține instrucțiunile după care se formează un organism. La Mettrie contribuise în felul său, și la fel o făcuseră și vitaliștii, la dezbaterea ce i-a permis biologiei să își găsească diferența specifică și să se desprindă de fizică și de chimie, ca știință autonomă. 

Spre deosebire de alte științe, în biologie nu se prea vorbește de legi și nici nu se propun teorii universale, așa cum se face în fizică. Marea teorie, probabil singura teorie generală, a biologiei este teoria evoluției, deși, tocmai pentru că nu are rigurozitatea unei teorii universale din fizică, a fost denumită de Karl Popper „un fel de metafizică”. Fiind o știință în care, așa cum spunea faimosul darwinist Ernst Mayr, aproape orice generalizare are cel puțin o excepție, biologii formulează deseori „modele” care explică unele tipare observate. Un exemplu de model este cel al „clepsidrei” în dezvoltarea organismelor înrudite care fac parte din același grup numit încrengătură. Biologii au observat că, la începutul embriogenezei, dezvoltarea diferitelor specii este divergentă, la fel fiind și forma organismului final. În mod surprinzător însă, pe la mijlocul embriogenezei, pentru toate organismele dintr-un grup dezvoltarea e asemănătoare, astfel încît embrionii chiar arată la fel, fiind greu de distins la prima vedere, de exemplu, între un embrion de șoarece și unul de om. Astfel, dezvoltarea embrionilor din diferite specii începe cu un program diferit, iar apoi programele se „întîlnesc”, fiind foarte asemănătoare, iar după această „perioadă tipică încrengăturii” programele se despart din nou, dezvoltîndu-se animale complet diferite. Privită în ansamblu, dezvoltarea creionează figura unei clepsidre. 

Un alt „model” adoptat de biologie a venit, în mod neașteptat, de la celebrul matematician englez Alan Turing, care a publicat în 1952 un articol în care propunea ideea că unele tipare din natură, cum ar fi dungile zebrelor sau petele leoparzilor, pot fi explicate prin gradientele concentrațiilor unor molecule numite morfogeni. Turing a folosit concepte din chimie și matematică pentru a descrie difuzia moleculelor în timpul dezvoltării organismului. Modelul propus de Turing, care descrie ceea ce astăzi se numesc „tipare Turing”, s-a dovedit a fi capabil să explice nu doar dungile zebrelor, dar și modul în care se formează alte structuri, cum ar fi degetele. 

Descoperirea tiparelor Turing i-ar fi încîntat pe materialiști, din moment ce arată că unele procese din biologie pot fi explicate doar descriind un proces chimic. Totuși, biologia nu poate fi redusă la fizică sau chimie, pentru că, spre deosebire de o mașinărie, omul și organismele vii nu pot fi înțelese pe deplin studiind doar componentele lor. Nici măcar materialul genetic nu e suficient pentru a explica cum se va forma un organism. Mulți biologi privesc acum și către celule pentru a înțelege dezvoltarea, deoarece acestea se adaptează la mediu și „execută” programul din moleculele de ADN. Complexitatea aparte a sistemelor biologice a fost cel mai probabil înțeleasă de Turing însuși, cînd s-a întrebat cu privire la zebre: „Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.

Laura-Yvonne Gherghina este doctorandă la Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe al Universității din Cambridge.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Campania de recrutare a Kievului capătă ritm. Noile metode prin care sunt atrași voluntari pentru armata ucraineană
Campaniile menite să intensifice recrutarea voluntară, inclusiv campanii de relații publice au pus pe roate efortul de mobilizare a noi recruți pentru armata ucraineană, pe fondul entuziasmului scăzut al ucrainenilor de a se înrola, relatează Reuters și The Guardian.
image
Cum să folosești corect aerul condiționat de la mașină. Sfaturi pentru economia de combustibil: „nu mori, va fi rece mașina” VIDEO
Vara aceasta, temperaturile ridicate ne fac să apelăm din ce în ce mai des la aerul condiționat al mașinii. Însă, o utilizare incorectă a acestuia poate duce la un consum crescut de combustibil și chiar la probleme tehnice.
image
Seceta lovește România. Sute de localități rămân fără apă. Se face apel la rațiune
România se confruntă cu o criză acută a apei, zeci de localități rămânând fără această resursă vitală. Seceta prelungită a dus la scăderea semnificativă a nivelului în lacurile de acumulare, iar debitele râurilor sunt sub media multianuală.

HIstoria.ro

image
Destinul unui general uitat, în „Historia” de iulie
„Rareori un simț mai înalt al datoriei și al dreptății s-a împerecheat cu o mai desăvârșită simplicitate, cu o mai prietenească modestie,” spunea istoricul Gheorghe Brătianu despre Nicolae Dăscălescu – general decorat, apoi deținut politic și țăran sărac. Descoperiți un destin excepțional.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?